Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi

Preşedintele Băsescu i-a transmis şefei misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, că nu-şi va pune semnătura pe noi taxe    FOTO Mediafax

Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.

Situaţie nemaiîntâlnită până acum în istoria acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu va semna nici de data aceasta memorandumul cu finanţatorii externi din cauza accizei suplimentare de 7 eurocenţi care ar urma să se aplice de la 1 aprilie pe fiecare litru de carburant.

„Mă uit, acum, la cheltuielile Guvernului, un buget relaxat din punctul de vedere al cheltuielilor, şi bineînţeles că, din cauza ineficienţei colectării taxelor, noi taxe au fost introduse. Nu critic lărgirea bazei de impozitare, o susţin, dar exagerările de a pune taxe noi pe energie şi acciza pe combustibil în special, consider că este o mare greşeală care va afecta şi economia, şi populaţia“, a afirmat Traian Băsescu. El a menţionat că nu-şi va pune semnătura pe măsurile negociate.

„Bineînţeles, responsabilitatea este a Guvernului şi a dumneavoastră, dar o asemenea taxă nu va fi susţinută, public, de către mine, pentru că nu cred că aceasta este o soluţie rezonabilă. Nu blochez decizia dintre dumneavoastră şi Guvern, de data aceasta, dar nu îmi cereţi să semnez aceste negocieri!“, a transmis şeful statului delegaţiei comune a FMI, Comisiei Europeane şi a Băncii Mondiale.

Soluţii simple, dar pe termen scurt

„Nu ştiu să existe alte situaţii de aceeaşi natură. Şi în România situaţia nu are precedent“, a declarat, pentru „Adevărul“, profesorul de economie Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta. Pe de altă parte, există mai multe soluţii la această problemă, însă totul depinde de cine va ceda primul, ori preşedintele, ori Executivul. Acciza în cauză a fost introdusă de Cabinetul Ponta la finele anului trecut şi este trecută în bugetul pe 2014. Pe de altă parte, din cauza opoziţiei preşedintelui, Guvernul a amânat introducerea acesteia până la 1 aprilie.

„Teoretic, Guvernul poate promite FMI că rămân cheltuielile sub control şi în vară se va face rectificare bugetară pe minus. Practic, trebuie să vedem ce se întâmplă cu bugetul până în vară“, a afirmat analistul Florin Cîţu. Mai exact, fie se amână anumite cheltuieli până în partea a doua a anului şi să pară că statul economiseşte, fie se iartă o datorie la o companie de stat, spune el. Guvernul nu poate face rectificare decât la 1 iulie, potrivit legislaţiei. Conform Constituţiei, preşedintele este exponentul României în tratatele internaţionale, astfel că orice înţelegere externă care ar trebui să ajungă la Washington, unde e sediul FMI, trebuie să aibă semnătura sa.

„În termeni simpli, bugetul pe 2014 este buget electoral, astfel încât există destule spaţii, fonduri ce pot fi reduse. Ministerul de Finanţe poate propune amânarea accizei, iar Guvernul să aprobe acest lucru, cum a făcut şi data trecută. Nu avem nevoie de taxe suplimentare, când economia stagnează, iar numărul insolvenţelor şi şomajul cresc. Aceste taxe sunt introduse doar ca să susţină primarii“, crede şi analistul Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri. „Este suficient ca pentru menţinerea aceloraşi ţinte macroeconomice să se reducă din sumele cu destinaţie electorală“, mai spune Isar. 

Memorandum aprobat cu menţiuni

Pe de altă parte, analistul economic Ionel Blănculescu subliniază că sunt mai multe părţi semnatare ale acordului care agreează măsurile, respectiv BNR, Guvernul şi FMI, şi doar preşedinţia se opune. „Suntem în faţa unei situaţii în care mai multe părţi agreează, iar una nu este de acord. Probabil se va ajunge la un compromis, adică boardul FMI va aproba memorandumul cu menţiuni“, spune analistul.

„În acest moment, acordul cu FMI este în vigoare. Nu putem vorbi de suspendarea acordului până când nu se încheie negocierile. Suntem de-abia la începutul lor şi exprim optimismul că discuţiile interne şi negocierile cu creditorii internaţionali să aibă un rezultat bun şi totul să se încheie cu un document semnat de toate părţile implicate“, mai spune Cristian Socol. El recunoaşte, însă, că „nu pot exista amânări la nesfârşit“.

„România ar trebui să-şi menţină ancora de credibilitate dat fiind că riscurile ce ar putea introduce economia mondială şi pe cea europeană într-un nou val de probleme nu au dispărut“, avertizează el.

23 ianuarie: preşedintele Băsescu, la întâlnirea cu delegaţia FMI în România

Ce sumă trebuie acoperită de Guvern

Autorităţile trebuie să acopere o gaură de 600 de milioane de lei din neaplicarea accizei suplimentare, ceea ce echivalează cu 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Acesta este, însă, impactul neaplicării accizei suplimentare doar pe primele trei luni, astfel că dacă măsura va fi amânată până în vară, impactul ar fi dublu. Iar dacă nu s-ar aplica deloc pe întreg anul, ar ajunge la 2,4 miliarde de lei în total. 

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, anunţată anterior de către miniştrii liberali Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Mariana Câmpeanu (Muncă), este şi ea ameninţată acum din cauza conflictului privind acciza. Măsura ar fi urmat să se introducă de la 1 iulie, „dacă există bani“. De asemenea, şi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit ar fi urmat să intre în discuţiile cu experţii internaţionali.

O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află în România pentru discuţii privind prima şi a doua misiune de evaluare a acordului stand-by, vizită ce se va încheia pe 5 februarie.

Mai puteţi citi: 

Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.

Băsescu, către FMI: Nu susţin acciza pe carburanţi.Nu blochez decizia, dar nu-mi cereţi să semnez! Preşedintele Traian Băsescu a spus joi, la întâlnirea cu delegaţia FMI în România, care a avut loc la Palatul Cotroceni, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizând că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri.

Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.

Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.

Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?

Ponta: Acciza de şapte cenţi, aplicată numai la benzină. L-am informat şi pe Traian Băsescu.Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, se află la Bruxelles, unde discută cu reprezentanţii Comisiei Europene amânarea, cu trei luni, a introducerii accizei suplimentare la motorină. În schimb, acciza de şapte eurocenţi rămâne să fie aplicată la benzină.

Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.