Avertisment: Taxa pe lăcomie va creşte costurile pentru credite. Ce alte efecte nocive mai are ordonanţa pregătită de Guvern

Instituirea „taxei pe lăcomie“, care va fi plătită de bănci, în situaţia în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de 1,5 %, va duce la creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor, avertizează Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Instituţia avertizează şi cu privire la alte efecte pe care le au celelalte modificări pe care vrea să le opereze Guvernul, prin OUG. Potrivit Consiliului, proiectul este caracterizat printr-o modficarea amplă în foarte multe domenii alte vieţii sociale şi economice, fiind discutabil dacă printr-o OUG se pot modifica practic 45 de acte normative.

Ce modificări sunt aduse cadrului legal

a)    Reducerea numărului domeniilor în care pot fi utlizaţi lucrătorii zilieri de la 26 de domenii la 6 domenii (agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură, pescuit şi acvacultură), prin modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri;  

b)    Completarea Codului Muncii în sensul introducerii mai multor salarii minime brute pe domenii de activitate;

c)     Noi modificări ale Codului Fiscal, începând cu 1 ianurie 2019, prin 28 de puncte (acestea se adaugă celor 236 modificări ale Codului Fiscal impuse a fi aplicate de întreprinzători în 11,5 luni din 2018);

d)    Stabilirea preţului de 68 lei/MWh pentru cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili, în perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestoora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României;

e)     Instituirea taxei pe lăcomie, care va fi plătită de bănci, în situaţia în care media trimestrială robor depăşeşte pragul de 1,5 %.

Efecte ale proiectului de OUG

Pentru forţa de muncă/cetăţeni:

-       Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţii zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere).

-       Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii.

-       Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber;

-       Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019.

-       Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor.

Asupra mediului de afaceri, în special al IMM-urilor:

-       Se transferă efectele măsurilor politice luate fără consultarea partenerilor sociali, asupra întreprinderilor;

-       Modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:

• Creşterea fiscalităţii;
• Creşterea birocraţiei pentru toţi contribuabilii şi toţi angajatorii;
• Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative;
• Creşterea cheltuielilor de personal;
• Dificultăţi importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
• Creşterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
• Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• Probleme de asigurare a competitivităţii şi derulării contractelor la export.

-       Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar;

-       Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

-       Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu  posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie

-       Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi.

Astfel, CNIPMMR respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor.

„Consecinţele acestei ordonanţe le vedem deja pe bursă iar preţul va fi plătit de către toate categoriile sociale:

1. IMM-urile pentru care costurile de creditare vor creşte, preţul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante,

2. Companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod ameţitor şi foarte periculos,

3. Angajaţii din mediul public si privat ale căror pensii vor dispărea. De remarcat şi faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor.

4. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor beneficia de scumpiri în lanţ.

Soluţiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică preţuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienţi, profesionişti şi remuneraţi pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiţii şi rezolvarea problemelor economiei şi societăţii şi instituirea responsabilităţii în toate acţiunile desfăşurate de către Guvern”, a declarat Florin JIANU, preşedinte al CNIPMMR.