Aceste priorităţi globale sunt, în esenţă, politici publice, prioritizări guvernamentale şi abordări de comunicare în relaţia cu părţile de interes implicate în ecosistemul antreprenorial, al companiilor de stat şi al investiţiilor străine.

La începutul unui an special – Centenarul –, capitalul românesc şi cel străin, prin deţinătorii acestuia, merită o serie de direcţii strategice care să crească încrederea în economie şi în decidenţi. Capitalul trebuie luat şi ţinut în braţe în 2018, căci suntem într-o competiţie acerbă cu alte state pentru atragerea de plasamente, investiţii şi dezvoltarea de proiecte noi. Punctez mai jos 10 direcţii strategice pro-piaţă şi pro-business care sunt utile şi profesioniştilor din mediul privat şi societatea civilă, nu doar specialiştilor din administraţia publică. 

1. În primul rând, trebuie reparat ce se mai poate reface din Revoluţia Fiscală. Aici mă refer mai ales la a) dorinţa iniţială a guvernului de a introduce răspunderea penală pentru antreprenori şi manageri, pusă pe „hold“ deocamdată, şi b) la o abordare diferită faţă de sectorul IT&C, dezamăgit în prezent de efectele „Revoluţiei Fiscale“. Din păcate, timpul va arăta că soluţia de compromis, a ajutorului de stat pentru angajaţii IT prin care 8.760 de firme vor primi 300 milioane lei pentru a menţine salariile nete la nivelul actual, nu va fi eficientă, ba chiar va îngreuna viaţa antreprenorilor şi a investitorilor din tehnologie. 

2.  În al doilea rând, se impune o consultare publică cu mediul de business în care să fie promis un singur lucru: p-r-e-d-i-c-t-i-b-i-l-i-t-a-t-e fiscală de-a lungul anului 2018. Nu doar o promisiune, ci şi un calendar schimbărilor fiscale probabile şi argumentele care să fundamenteze această strategie. Dialogul este necesar din două motive: a) auzim în ultima perioadă argumente în favoarea introducerii cotelor progresive de impozit pe venit, în condiţiile în care sistemul actual, bazat pe cotă unică, este îmbrăţişat în continuare de mediul de afaceri şi b) ritmul modificărilor fiscale a bulversat activitatea firmelor anul trecut: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate în 2017, iar la nivel general, România se situează pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate într-un singur an.

3. A treia direcţie strategică este proactivă şi vizează internaţionalizarea firmelor româneşti. Se impune, în opinia mea, o întâlnire rapidă cu cei mai mari 100 de exportatori români, firme locale care s-au internaţionalizat, din care să rezulte o serie de măsuri care să de încredere exportatorilor români şi firmelor locale care vor sau au deschis deja filiale peste hotare.

Prezenţa internaţională directă a firmelor româneşti este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiţii străine pe pieţele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii şi informaţii punctuale despre oportunităţile de business din străinătate.

4. „Diaspora, prioritate naţională în 2018, Anul Centenarului“ ar putea fi numele proiectului fanion care să comunice cu românii din Diaspora. România se numără printre ţările care exportă personal calificat, iar primii oameni care aleg să părăsească ţara sunt specialiştii din domenii precum cercetare, medicină şi IT&C. Prin implicarea mea în proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama că motivele principale pentru care oamenii buni pleacă din România nu sunt de natură financiară, cel mai des invocate explicaţii fiind corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională sau avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale (subiectul, explicat pe larg aici). 

În sens invers, cred că un proiect naţional de tipul celui iniţiat de administraţia irlandeză în 2018  (utilizarea tehnologiei pentru a conecta Diaspora cu ţara, scheme de sprijin pentru cei care se întorc, reducerea birocraţiei, etc) ar creşte încrederea românilor de peste graniţă.

5. Un indicator important la care trebuie să ne uităm lunar este volumul investiţiilor străine directe, care reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri românesc, cât şi percepţia investitorilor străini.

A cincea direcţie strategică se adresează investitorilor străini şi propun în acest sens o analiză profundă a sutelor de proiecte de investiţii care stau să intre în România. Da, în ciuda incertitudinilor fiscale şi a derapajelor politice, în prezent sunt sute de investitori care tatonează piaţa românească, iar aproximativ 100 sunt în prezent în baza de date a Invest România, platforma de promovare a României din cadrul guvernului. Aceşti potenţiali investitori trebuie invitaţi la dialog şi stimulaţi prin sprijin proactiv, nu doar reactiv astfel încât să grăbească decizia lor de a intra pe piaţa românească.

6. Următoarea direcţie strategică este, din păcate, tot reactivă: revenirea la guvernanţa corporativă pentru companiile de stat este absolut necesară pentru a spori credibilitatea economiei româneşti în ochi părţilor de interes.

Exceptarea majorităţii companiilor de stat de la prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporatistă - măsură adoptată de Parlament - duce nu doar la slăbirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, în opinia mea. Astfel, un management incompetent şi corupt creează contextul ideal pentru furt în companiile de stat, astfel încât avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, şi, pe cale de consecinţă, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetăţenilor, adică şi din taxele plătite de întreprinzători.

7. În Anul Centenarului ar fi foarte sănătoasă din punct de vedere economic şi instituţional o strategie pentru dezvoltarea companiilor de stat în următorii trei ani, adică fix perioada de timp în care majoritatea politică actuală are spaţiu să însănătoşească şi să eficientizeze activele de stat. 

O astfel de strategie, ideal bazată pe un plan de privatizări, se impune mai ales în contextul în care a) suntem corigenţi la capitolul guvernanţă corporatistă şi b) avem deja un eşec al proiectului de creare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

8.  Cel mai sănătos proiect început din prima zi lucrătoare din 2018 pentru viitorul copiilor noştri ar fi crearea unei platforme pentru dezvoltarea educaţiei prin implicare şi dialog cu rectorii celor mai puternice universităţi din România cu un obiectiv unic: „Cum să ne pregătim pentru Economia Viitorului, bazată pe trei piloni principali: Industria 4.0, Inteligentă Artificială şi Roboţii“. Centenarul nu trebuie sărbătorit doar privind retrospectiv, ci se impune o celebrare orientată către următorii 10-20 de ani. 

9.  Centenarul fără o comunicare consecventă îşi pierde din esenţă. Un 2018 fără o imagine bună a României în străinătate reprezintă timp pierdut. Astfel, prioritară este promovarea brandului de ţară în exterior. Aş începe cu o clarificare a strategiei de promovare a turismului, mai ales că Ministerul Turismului a desfiinţat anul trecut birourile de promovare externă, toţi angajaţii fiind rechemaţi în ţară. Apoi, m-aş concentra pe promovarea capitalului românesc în pieţele ţintă, asupra Diasporei şi, în final, pe imaginea României în ochii investitorilor străini.

10. Toate acţiunile şi proiectele bine implementate în 2018 pot fi continuate în 2019, când România va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru de anul viitor. O ocazie perfectă de a arăta întregii Europe cine suntem, dar mai ales unde vrem să ajungem, astfel încât «inovarea prin antreprenoriat şi investiţii străine» ar trebui să fie proiectul fanion al României în 2019. Obiectivele sunt concrete: creşterea ecosistemului de start-up-uri şi scale-up din România şi atragerea unui număr cât mai mare de investitori străini, adică zeci de mii de locuri de muncă.

Articol publicat şi în publicaţia economică Wall-Street.ro.