Ucraina se află în pragul colapsului economic
0
Producţia scade, moneda naţională, hrivna, are cele mai slabe rezultate dintre monedele emergente, inflaţia este ridicată, iar alianţa politică de la Kiev este în pragul destrămării.
Haosul politic de la Kiev face foarte dificilă continuarea finanţării FMI. Kievul a ratat până acum două încercări de a renegocia deblocarea acordului cu FMI. La vârful puterii s-a instalat panica: preşedintele cere demisia premierului, miniştrii reformatori demisionează, acuzând presiuni insuportabile, un ordin al guvernatorului băncii centrale care interzicea tranzacţiile valutare este anulat a doua de premier.
În aceste condiţii, guvernul se împrumută la costuri tot mai ridicate, riscând intrarea în incapacitate de plată. Investitorii străini se plâng de tratament discriminatoriu şi de justiţia aservită politic.
Riscul major, dar foarte real, este preluarea puterii de către miliţiile naţionaliste, ceea ce va duce la divizarea definitivă a ţării. Pentru aceasta, preşedintele Petro Petroşenko trebuie să recâştige încrederea partenerilor occidentali şi să pacifice regiunile pro-ruse din est.
În 2014, PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 7%, iar în 2015 reducerea a fost de 12%. Hrivna, moneda naţională a fost moneda cu ca mai proastă evoluţie la nivel mondial, pierzând în doi ani 70% din valoare în faţa dolarului american.
Adâncirea prăpastiei dintre vest şi est
Sunt foarte mari diferenţe de dezvoltare între zonele estice şi din vestul ţării, care se adâncesc în continuare. De exemplu, în Doneţk şi Luhansk activităţiile de construcţii s-au prăbuşit în 2015, cu 60%, comparativ cu anul anterior.
În contrast, la Lvov, situat la 1.000 km vest de Doneţk, economia se bazează pe servicii, în special IT, iar rata şomajului este cea mai scăzută din ţară. Piaţa imobiliară este de asemenea în creştere în toate centrele urbane din vest.
Este o inversare a ponderii în economie, partea estică, cea mai industrializată, este afectată de războiul civil şi de părbuşirea preţurilor la materiile prime.
Datele FMI reflectă această diferenţă. Producţia în întreaga Ucraina a scăzut cu 10%. În centrele miniere şi metalurgice Doneţk şi Luhansk, care au o pondere de 16% din PIB-ul naţional, reducerile au fost mult mai mari, de 32%, respectiv 42%.
Dacă sunt excluse influenţele celo două provincii pro-ruse din est, declinul producţiei industriale a fost anul trecut de numai 4,6% în restul Ucrainei.
Kievul n-a scăpat de spectrul corupţiei
Luna trecută, ministrul reformator al economiei, Aivaras Abromavicius, a demisionat din funcţie, acuzând lipsa de eficienţă a luptei anti-corupţie. El i-a acuzat pe politicieni că vor să preia controlul asupra fluxurilor de numerar al producătorului de energie Naftogaz precum şi tendinţele de devalizare a întreprinderilor de stat din industria de apărare.
Administraţia de la Kiev este pusă într-o situaţie delicată, fiind forţată să demonstreze hotărâre pentru aplicarea reformelor. În caz de eşec riscă să piardă sprijinul financiar al SUA şi Uniunea Europeană.
„Pentru atragerea investitorilor străini, preşedintele Poroshenko şi echipa sa trebuie să arate că schimbările nu sunt doar cosmetice, iar climatul economic să fie îmbunătăţit“, a declarat Lilit Gevorgyan, economist la IHS Global în Londra pentru Bloomberg.
După ce Aivaras Abromavicius a părărsit guvernul, Procurul General adjunct, Vitaliy Kasko a demisionat şi el. El a acuzat corupţia de la vârful procuraturii: „fărădelegea, nu legea guvernează aici”, a scris el în scrisoarea de demisie.
Ulterior la presiunea preşedintelui Poroshenko, a demisionat şi procurorul general al ţării, demisie soliciatată mai demult atât de partenerii occidentali, cât şi de reformiştii de la Kiev.
Se încarcă comentariile...
