Rusia nu prea se sinchiseşte de sancţiuni, dar ar putea intra în recesiune din cauza scăderii preţului la ţiţei, provocată de exploatările din şisturi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sectorul petrolier al Rusiei este mult mai dezvoltat decât cel gazier, în domeniu activând giganţi precum Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft,Surgutneftegaz, Transneft, dar şi companii mai micuţe, precum Tatneft, Bashneft sau Slavneft, dar care tot au venituri de miliarde de dolari
Sectorul petrolier al Rusiei este mult mai dezvoltat decât cel gazier, în domeniu activând giganţi precum Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft,Surgutneftegaz, Transneft, dar şi companii mai micuţe, precum Tatneft, Bashneft sau Slavneft, dar care tot au venituri de miliarde de dolari

Rusia nu a avut prea mult de suferit până acum în urma sancţiunilor impuse de comunitatea internaţională, însă un element aflat în afara controlului tuturor părţilor lucrează acum în defavoarea „Marelui Urs“: preţul petrolului.

Relaxarea tensiunilor din Ucraina va oferi prea puţin răgaz Rusiei, a cărei economie de 2.000 de miliarde de dolari riscă să intre în recesiune din cauza celui mai redus preţ al petrolului din ultimii doi ani, potrivit Bloomberg.

Rusia are nevoie ca petrolul Ural, principala marcă de ţiţei pe care o exportă, să fie tranzacţionat la 100 de dolari pe baril, pentru a evita recesiunea, consideră 58% dintre cei 19 analişti participanţi la sondaj.

Preţul ţiţeiului Brent, utilizat pentru stabilirea preţului în cazul a circa jumătate din petrolul mondial, inclusiv pentru petrolul Ural, a scăzut cu 16% de la un maxim înregistrat în iunie şi a atins un minim al ultimilor doi ani pe 15 septembrie.

Vineri, contractele pentru petrolul Brent cu livrare în noiembrie au fost tranzacţionate în stagnare la 96,97 dolari pe baril, la bursa ICE Futures Europe.

Preţul petrolului Urals a coborât sub 100 de dolari pe baril pe 18 august, iar în perioada 15 august-14 septembrie a înregistrat un nivel mediu de 98,28 dolari, a arătat Alexandr Sakovici, consilier în Ministerul rus de Finanţe.

Este pentru prima oară după iunie 2012 când preţul mediu al petrolului se află sub 100 de dolari pe baril, într-un interval de patru săptămâni.

De ce este important preţul petrolului pentru ruşi

Bugetul Rusiei pentru 2015 este conceput pentru un preţ al petrolului de 96 de dolari pe baril, a declarat săptămâna trecută Maxim Oreşkin, şeful departamentului de planificare strategică din Ministerul de Finanţe. Pentru anul viitor, guvernul estimează un deficit bugetar de 0,6% din PIB. O scădere de 1 dolar a cotaţiei petrolului privează bugetul Rusiei de venituri de circa 80 de miliarde de ruble (2,1 miliarde dolari), a arătat Oreşkin.

Declinul preţurilor petrolului îşi pune amprenta asupra celui mai mare exportator de energie din lume, care obţine aproximativ jumătate din veniturile bugetare din vânzările de petrol şi gaze. Acest fapt limitează capacitatea Rusiei de suporta sancţiunile, prin epuizarea finanţelor publice, al căror deficit, excluzând veniturile din industria energiei, depăşeşte 10% din PIB.

Dependenţa Rusiei de petrol a crescut puternic în 2013, a afirmat şi Tatiana Nesterenko, secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Deficitul bugetar, excluzând veniturile din petrol, a crescut anul trecut la 10,3% din PIB, cel mai ridicat nivel după 2010, dovedind faptul că Rusia este dependentă de factorii externi.

Petrolul, mai valoros decât gazele pentru Moscova

Deşi Europa se teme că Gazprom va închide robinetul şi milioane de oameni vor îngheţa de frig la iarnă, petrolul este mult mai important pentru bugetul Rusiei. Spre exemplu, Gazprom a înregistrat anul trecut un profit net de 31,9 miliarde de dolari, la venituri de 164 de miliarde de dolari.

Numai că industria gazieră mai conţine un singur alt jucător puternic, respectiv Novatek – companie controlată de către oligarhul Ghenadi Timcenko. Aceasta a înregistrat în 2013 un câştig net de 3,1 miliarde de dolari, la venituri de 8,4 miliarde de dolari.

Spre comparaţie, Rosneft – gigantul petrolier de stat, a raportat pe 2013 un câştig net de 15,6 miliarde de dolari la venituri de 146 de miliarde de dolari. Numai că sectorul petrolier rus este mult mai mare decât cel gazier: pe lângă Rosneft, mai există Lukoil – grup controlat de oligarhul Vagit Alekperov; grupul privat Surgutneftegaz – controlat de directorul Vladimir Bogdanov, despre care se spune că însuşi Vladimir Putin deţine o treime din titluri; Gazprom Neft – braţul petrolier al Gazprom, dar şi o serie de companii mai mici, dar care tot au venituri de miliarde de dolari, respectiv Tatneft – controlată de guvernul din Tatarstan, Bashneft – deţinută de oligarhul Vladimir Yevtushenkov, aflat în arest la domiciliu pentru acuzaţii de fraudă; Slavneft, Kuban Oil and Gas şi Zarunejneft – tot companie de stat. Pe lângă acestea, există şi Transneft, compania care manageriază conductele de transport pentru ţiţei. În domeniul gazier, acest lucru este realizat de către tot de către Gazprom.

Dintre marile companii petroliere, Gazprom Neft a avut anul trecut un profit net de 5 miliarde de dolari, la venituri de 42,4 miliarde de dolari

Mai departe, Tatneft este un gigant tăcut al Rusiei, care a înregistrat anul trecut venituri de 14,2 miliarde de dolari şi un profit net de 2,2 miliarde de dolari, iar Bashneft a înregistrat anul trecut venituri de 16,1 miliarde de dolari şi un profit net de 1,3 miliarde de dolari. În fine, Transneft a înregistrat venituri de 20,4 miliarde de dolari şi un profit de 4,3 miliarde.

Astfel, per total, marile grupuri petroliere ruse adună venituri de 406 miliarde de dolari, de mai bine de două ori decât cele gaziere. De asemenea, adunate, profiturile adunate ale companiilor petroliere depăşesc pe cele ale societăţilor gaziere.

Loviţi indirect de exploatările din şisturi 

SUA nu au control asupra preţului petrolului, dar dezvoltarea puternică a exploatăriii zăcămintelor din şisturi a adus un aflux masiv de petrol din zona nord-americană pe piaţă. Producţia din afara statelor membre ale OPEC înregistrează cel mai mare avans după anii ’80, în special datorită exploatării zăcămintelor de şist în SUA, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

De asemenea, datele economice din Europa nu sunt aşa de îmbucurătoare, astfel că pieţele estimează un avans mult mai slab al cererii de ţiţei. Acest lucru este cauzat de performanţele slabe ale economiilor din vestul Europei.

Probleme bancare

„Chiar dacă preţul petrolului îşi va reveni la un nivel de trei cifre, Moscova are mâinile legate într-un fel, bugetul are deja probleme, iar necesarul de finanţare al sistemului bancar ar putea consuma rapid resursele disponibile“, a declarat Wolf-Fabian Hungerland, analist la Berenberg Bank în Hamburg.

Rusia a fost recent obligată să injecteze peste 6 miliarde de dolari în două bănci deţinute de către stat, ca urmare a sancţiunilor. Este vorba de Rosselkhozbank şi VTB, dar pe lângă acestea mai sunt sub sancţiuni şi Sberbank, Vneshconombank şi Gazprombank.

În domeniul energetic se află sub sancţiuni grupurile de stat Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft, dar şi producătorul de gaze Novatek, aflat pe „lista neagră“ a SUA.

Rosneft a cerut deja un ajutor de stat de aproape 42 de miliarde de dolari din partea Guvernului. De asemenea, şi Novatek a cerut, dar suma nu se cunoaşte.

Presiuni pe rublă

Criza din Ucraina a provocat ieşiri de capital din Rusia, a dus la deprecierea rublei şi a limitat accesul la finanţarea în străinătate. Rubla s-a depreciat în acest an cu peste 14% faţă de dolar, înregistrând a doua cea mai slabă performanţă în rândul a 24 de monede emergente analizate de Bloomberg.

Tatiana Orlova, economist la Royal Bank of Scotland, consideră că Rusia poate intra în recesiune şi dacă preţul petrolului Urals ar fi de 110 dolari pe baril, dacă blocarea accesului la pieţele de finanţare externe va continua o perioadă lungă de timp.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite