Cum îşi umflă statele totalitare PIB-ul înainte de alegeri

Datele prin satelit sugerează că Rusia, China şi alte ţări cu sistem politic autoritar raportează un PIB cu 15 până la 30% mai mult decât în realitate, se arată într-un studiu realizat de Luis R. Martinez de la Universitatea din Chicago.

China, Rusia şi alte ţări cu regim autoritar îşi măresc artificial PIB-ului cu 15 până la 30% într-un anumit an. Potrivit studiului, regimurile autoritare sunt susceptibile de a stimula în mod artificial PIB-ul în anii dinaintea alegerilor şi că diferenţele în raportarea PIB de către statele cu regim autoritar şi cele cu regim non-autoritar nu pot fi explicate prin factori structurali, cum ar fi urbanizarea, compoziţia economiei sau accesul la energie electrică, scrie Washington Post.

Constatările lui Martinez sunt derivate dintr-o nouă sursă de date: imaginile prin satelit care urmăresc modificările nivelului iluminării pe timp de noapte în interiorul statelor şi între ţări.

Imaginea NASA a Peninsulei Coreene pe timp de noapte ilustrează relaţia dintre iluminatul pe timp de noapte şi activitatea economică: Coreea de Nord este aproape în întregime întunecată, în timp ce Coreea de Sud străluceşte 

George Orwell a spus odată că "dacă libertatea înseamnă orice, înseamnă dreptul de a spune oamenilor ce nu vor să audă", un citat pe care Martinez spune că "rezumă spiritul" proiectului său.

"Întrebarea cheie la care studiul încearcă să răspundă este dacă verificările şi balanţele oferite de democraţie pot constrânge dorinţa guvernelor de a manipula informaţiile sau, mai precis, dorinţa lor de a exagera cât de bine funcţionează economia", a spus Martinez. "Modul în care încerc să răspund la întrebarea de mai sus este compararea PIB-ului (un indicator de sine stătător, predispus la manipulare) cu liminile de noapte (înregistrate de sateliţi din spaţiul cosmic şi mult mai greu de manipulat) ca măsuri ale activităţii economice".

Cercetările publicate în 2012 de către economişti de la Brown University şi Biroul Naţional de Cercetări Economice au arătat cum schimbările în iluminatul pe timp de noapte au fost urmărite îndeaproape cu schimbările în activitatea economică. 

"Consumul de aproape toate produsele seara necesită lumină", susţine cercetătorul. "Pe măsură ce veniturile cresc, creşte şi consumul energie electrică pe persoană, atât în activităţile de consum cât şi în multe activităţi investiţionale."

Ca urmare, creşterea iluminării pe timp de noapte, în general, urmăreşte creşterea PIB. "Puteţi vedea principiul la locul de muncă în imaginile NASA side-by-side din India noaptea în 2012 şi 2016, de mai jos. În această perioadă, producţia economică a Indiei a crescut de la 1,9 trilioane de dolari în 2012 la 2,3 trilioane de dolari în 2016", se arată în documentul citat.

Martinez dorea să vadă dacă relaţia dintre creşterea iluminării şi creşterea PIB a fost diferită pentru ţările mai autoritare: "Am vrut să vedem dacă aceeaşi creştere a luminilor de noapte este asociată cu creşteri sistematice ale creşterii PIB în regimuri mai autoritare?“ Răspunsul, a constatat el, a fost un "da" fără echivoc.

Martinez a selectat ţările lumii după scorul lor Freedom House, care clasifică ţările pe un spectru variind de la "liber" la "non-liber", bazat pe categorii cum ar fi protecţia drepturilor civile şi libertăţile civile. El a analizat apoi modul în care schimbările în iluminatul pe timp de noapte au fost corelate cu măsurile PIB-ului raportate de ţări.

Pentru cele mai libere democraţii din lume - locuri precum Statele Unite, Canada şi Europa de Vest - o creştere cu 10% a intensităţii medii a iluminării pe timp de noapte într-un anumit an se corelează, în medie, cu o creştere de 2,4% a PIB-ului anual. 

Cu toate acestea, ţările mai puţin libere au raportat câştiguri mai mari din PIB pentru aceeaşi modificare procentuală a iluminării pe timp de noapte. Iar ţările cel mai puţin libere au arătat o creştere uriaşă a PIB-ului anual faţă de ţările cele mai libere, situându-se între jumătate şi un procent total de PIB suplimentar pentru aceeaşi creştere uşoară.

"Consider că o creştere de 10% a luminilor de noapte este asociată cu o creştere a PIB-ului cu 2,4% în ţările cele mai democratice şi cu o creştere a PIB-ului de 2,9% până la 3,4% în cele mai autoritare", a afirmat Martinez. Cea mai evidentă explicaţie este că aceste ţări au cea mai mare probabilitate de a-şi alinia cifrele din PIB pentru a-şi face liderii politici să arate bine.

Martinez a încercat să vadă dacă au fost în joc alţi factori. El a testat dacă diferenţele pe care le-a observat pot fi explicate de compoziţia globală a economiei. Răspunsul a fost „nu”. El a făcut acelaşi lucru în ceea ce priveşte urbanizarea şi utilizarea generală a electricităţii şi a constatat că nici aceşti factori nu au putut explica diferenţele.

Cu toate acestea, el a constatat că diferitele caracteristici politice ale ţărilor ar putea explica unele diferenţe. "Creşterea suspicios de mult a PIB-ului faţă de creşterea luminilor care este prezentă în regimurile autoritare este mai mică în prezenţa unor instituţii politice independente (de exemplu legiuitorul ales), instituţii economice (de exemplu, banca centrală are autoritate asupra politicii monetare) şi instituţii judiciare de exemplu, având o instanţă naţională constituţională) ", a afirmat Martinez. 

Guvernele comuniste au fost foarte predispuse să raporteze un PIB ridicat în raport cu iluminatul pe timp de noapte, la fel ca şi ţările autoritare care se aflau într-un an electoral. "Aceste constatări indică faptul că principalul rezultat al democraţiei şi al autocraţiei este determinat de diferenţele dintre instituţiile politice caracterizează aceste regimuri ", a spus Martinez.