Unul dintre cei mai bogaţi americani din istorie. Cum a construit Vanderbilt un imperiu naval şi feroviar pornind o afacere cu 100 de dolari

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Industriaşul Cornelius Vanderbilt a dominat în afacerile navale şi feroviare din Statele Unite ale secolului al XIX-lea FOTO history.com
Industriaşul Cornelius Vanderbilt a dominat în afacerile navale şi feroviare din Statele Unite ale secolului al XIX-lea FOTO history.com

În urmă cu 138 de ani se stingea din viaţă, în casa sa din Manhattan, Cornelius Vanderbilt, cunoscut şi sub numele de Commodore, unul dintre cei mai bogaţi americani din istorie, un mare industriaş şi filantrop al secolului al XIX-lea. Cu o educaţie limitată, la 16 ani, Vanderbilt şi-a cumpărat un feribot cu 100 de dolari împrumutaţi de la tatăl său şi a ajuns să deţină câţiva ani mai târziu cel mai mare imperiu de transport naval din lume.

Cornelius Vanderbilt, născut în 1794, şi-a construit averea activând în domeniul transporturilor navale şi a căilor ferate, ceea ce i-a adus supranumele de Commodore (grad în Marina Regală britanică, canadiană şi australiană, situat mai sus de gradul de căpitan). În 1810, la numai 16 ani, a început o afacere de transport maritim între New York şi Staten Isaland. Deşi a pornit de la zero, atunci când a murit, în 1877, a lăsat în urmă o avere de aproximativ 100 de milioane de dolari. A donat un milion de dolari pentru construirea şi dotarea Universităţii din Nashville, Tennessee, care acum îi poartă numele, a realizat Grand Central, care a fost principala gară din Park Avenue şi, potrivit legendei, a fost unul dintre inventatorii chipsurilor.  

Cornelius Vanderbilt s-a născut la 27 mai 1794, în Insula Staten, New York. Pǎrinţii sǎi erau urmaşii unor coloniştii olandezi. Părinţii lui au avut o mică fermă, iar tatăl său a lucrat ca barcagiu. La acea vreme, fermierii de pe Insula Staten îşi transportau produsele lor spre pieţele din Manhattan, situate în portul New York. Tatăl lui Vanderbilt a deţinut un feribot utilizat pentru a transfera marfa la port, iar Cornelius, de mic copil, a lucrat alături de tatăl său. 

Cornelius a învăţat să citească şi să scrie şi se pricepea la aritmetică, dar educaţia lui a fost limitatǎ. A abandonat şcoala la 11 ani. La 16 ani, şi-a cumpǎrat propriul feribot pentru a putea intra în afaceri. Pentru a-şi cumpăra feribotul a împrumutat 100 de dolari de la tatăl său, bani pe care i-a înapoiat un an mai târziu, plus 1.000 de dolari. De la un singur feribot, Vanderbilt ajunsese la o flotă şi numele său devine sinonim cu transportul naval. 

La 19 ani, în 1813, Vanderbilt s-a căsătorit cu o verişoară, Sophia Johnson (1795–1868), fiica mǎtuşii sale, Elizabeth Hand Johnson. A avut 13 copii cu aceasta. 

Cornelius Vanderbilt

Afacerea lui Vanderbilt a prosperat în timpul războiului din 1812 datoritǎ transportului de provizii şi de soldaţi din port. A investit în afacerea lui şi şi-a cumparat mai multe nave. În câţiva ani, Vanderbilt şi-a dat seama de potenţialul imens al acestei afaceri şi în 1818 a început să lucreze pentru un alt om de afaceri, Thomas Gibbons, care opera un feribot ce avea rutǎ între New York City şi New Brunswick, New Jersey. Activitatea feribotului pe această rută a devenit extreme de profitabilă, astfel că Vanderbilt a deschis un hotel pentru pasagerii din New Jersey, soţia sa fiind administrator al hotelului. 

Câţiva ani mai târziu, a luptat împotriva legii şi a spart monopolul pentru transportul naval de pe fluviul Hudson. Robert Fulton şi partenerul său, Robert Livingston, deţineau la acea vreme monopol asupra vapoarelor de pe râul Hudson, pe baza unei legi din statul New York. Vanderbilt a luptat împotriva legii şi, în cele din urmă, Curtea Supremă a SUA a hotărât invalidarea într-o decizie de referinţă. Vanderbilt a reuşit astfel să-şi extindă afacerea în continuare.

În 1829, Vanderbilt a rupt relaţia cu Gibbons şi a început să-şi administreze propria flotă. Vapoarele lui Vanderbilt navigau pe fluviul Hudson. A practicat tarife reduse şi a câştigat lupta cu competitorii săi. Vanderbilt a avut zeci de vapoare construite, iar navele sale erau cunoscute ca fiind sigure în condiţii foarte dificile. Atunci, afacerea sa a luat avânt, astfel că, la 40 de ani, Vanderbilt a devenit un milionar. 

Până la sfârşitul deceniului, Vanderbilt a dominat în afacerile navale şi a început să preia conducerea căilor ferate. În 1840, el a început preluarea celei mai atractive linii ferate: New York-Boston, cunoscută popular ca Stonington. Prin reducerea tarifelor pe liniile concurente, Vanderbilt a scǎzut preţul actiunilor Stonington şi a preluat preşedinţia companiei în 1847, prima dintre căile ferate .

Când Goana după aur din California a început în 1849, Vanderbilt a pus bazele serviciilor navale oceanice, având clienţi de pe Coasta de Vest care aveau sǎ traverseze America Centralǎ. 

După debarcarea în Nicaragua, călătorii aveau sǎ traverseze Pacificul şi să-şi continue călătoria lor pe ocean. Vanderbilt a lansat un serviciu naval care transporta călători de la New York la San Francisco, pe o ruta ce traversa Nicaragua.

Traseul lui a fost mai rapid decât un traseu stabilit între SUA si Panama şi mult mai rapid decât alte rute alternative din jurul regiunii Capului Horn, extremitatea sudică a Americii de Sud, care putea dura luni de zile. Noua linie Vanderbilt a avut un succes imediat, câştigând mai mult de un million de dolari pe an(circa 26 de milioane de dolari în banii de azi) . 

În anii 1850, Vanderbilt a început să câştige cât mai mulţi bani de pe urma industriei feroviare decât de pe urma celei navale, aşa cǎ a cumpǎrat şi mai multe acţiuni în industria feroviară.

Cornelius Vanderbilt statuie

Până la sfârşitul anilor 1860 , Vanderbilt a devenit o forţă în afacerile feroviare. El a cumpărat căile ferate în mai multe zone din New York, punându-le împreună pentru a forma corporaţia New York Central and Hudson River Railroad, una dintre primele mari corporaţii. 

Vanderbilt a fost cel care a stat în spatele construirii Grand Central, care a fost principala gară din Park Avenue – Manhattan. Fiul lui Cornelius, Billy, a ridicat în faţa gării o statuie a tatălui său. 

Când a împlinit 70 de ani, soţia lui a murit, şi s-a recăsătorit mai târziu cu o femeie mai tânără, care l-a încurajat să facă unele donaţii. În 1873, spre sfârşitul vieţii sale, a donat un milion de dolari pentru a construi şi dota Universitatea din Nashville, Tennessee, care îi poartă numele. 

Vanderbilt a murit la vârsta de 82, la 4 ianuarie 1877, în casa sa din Manhattan, şi a fost înmormântat în cimitirul Moravia din New Dorp, Insula Staten, lăsându-I fiului său Billy Vanderbuild o avere impresionantă. 

Sursa: Wikipedia.org

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite