Victor Ponta recunoaşte că n-a gestionat eficient bugetul pe anul 2014

Guvernul a alocat, în 2014, cei mai puţini bani pentru investiţiile publice din ultimii şapte ani

Premierul Victor Ponta a anunţat un deficit bugetar de 1,85% din PIB în 2014, recunoscând că Guvernul n-a reuşit să cheltuiască toţi banii pe care-i avea pentru investiţii.

După două luni de relativ echilibru (octombrie şi noiembrie), bugetul a ajuns pe deficit în decembrie, dar nu pentru că Guvernul ar fi mărit investiţiile, ci pentru că a direcţionat banii către cheltuieli impuse prin executări silite.

Chiar premierul Victor Ponta a recunoscut, miercuri, că Guvernul n-a reuşit să-şi îndeplinească programul de cheltuieli pe 2014.

Victor Ponta: „Vestea mai puţin bună este că nu am făcut 1,97% din PIB deficit, ci am făcut 1,85%. Deci, suntem, după Germania, cei mai disciplinaţi bugetari, dar banii ăia trebuie să-i cheltuim în continuare“.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a anunţat că, potrivit datelor preliminare, bugetul general consolidat ar fi închis anul trecut cu un deficit de 1,98% din PIB.

Investiţiile, veriga slabă

Ce înseamnă deficit de 1,85% în decembrie, după balanţa cheltuieli/venituri în echilibru (-0,04% din PIB) din noiembrie?

„Diferenţa ar trebui să se vadă într-o creştere a cheltuielilor intervenită în decembrie.
Dar aceste cheltuieli nu reprezintă investiţii publice, ci sunt cele două miliarde de lei prevăzute la a treia rectificare bugetară, mai exact alocări pentru plata determinată de executările silite – plată care a fost făcută în 2014, deşi iniţial fusese programată pentru 2015“, a declarat pentru „Adevărul“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank România.

„Slăbiciunea cea mai importantă a execuţiei bugetare pe anul trecut este legată de cheltuielile cu investiţii, cheltuieli care au scăzut foarte mult în 2014.
Nu am văzut încă cifrele concrete, dar foarte probabil 2014 este anul cu cele mai mici investiţii de după perioada de criză, din ultimii 6-7 ani“, ne-a mai spus Ionuţ Dumitru.

După primele 11 luni, când bugetul a înregistrat un deficit de numai 0,04% din PIB, cheltuielile de capital, care cuprind şi investiţiile, scăzuseră cu 13,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2013, mai exact, cu aproape două miliarde de lei.

Reamintim că, la ultima rectificare bugetară de anul trecut, Guvernul a decis să plătească în avans drepturile câştigate în instanţă (care urmau să fie achitate în 2015), în sumă de 2,3 miliarde de lei.

Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar cash de 1,83% din PIB.

Mărirea bugetului pentru Apărare, refuzată de UE

Comisia Europeană a respins solicitarea României de a suplimenta bugetul pe Apărare cu 0,3% din PIB, echivalentul a 2,1 miliarde de lei (circa 500 de milioane de euro), alocările din acest an limitându-se la doar 1,4% din PIB.

„În ciuda discuţiilor ce au avut loc anul trecut la nivelul Ecofin (Consiliul miniştrilor de Finanţe - n.r.), Comisia a refuzat să accepte o soluţie referitoare la cheltuielile suplimentare de apărare în cadrul discuţiilor referitoare la deficitul bugetar aferent anului curent, deşi avem o graniţă lungă cu Ucraina“, a declarat, într-un comunicat transmis miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov.

Liderii partidelor politice şi preşedintele Klaus Iohannis au semnat în urmă cu două săptămâni, la Palatul Cotroceni, un acordul politic care prevede că, începând din 2017, Apărarea va primi cel puţin 2% din PIB vreme de 10 ani.

Din bugetul total al Ministerului Apărării, de aproximativ 9 miliarde de lei, circa 3 miliarde de lei sunt alocate forţelor terestre, 2,7 miliarde de lei forţelor aeriene şi 1,1 miliarde de lei forţelor navale.

Darius Vâlcov a precizat, tot ieri, că a solicitat Ecofin – în numele României – reevaluarea pe o perioadă de patru ani a calendarului pentru MTO (Medium Term Objective - obiectivul bugetar pe termen mediu, n.r.), care presupune limitarea deficitului bugetar structural la 1% din PIB.

„Credem că doar consolidarea fiscală, fără a ţine cont de alţi factori şi specificităţi ale statelor membre, nu reprezintă o politică adecvată“, a arătat ministrul Finanţelor. El a menţionat că toate statele membre trebuie să beneficieze de un tratament corect şi echitabil.

„Realitatea este că, în timp ce unele state au luat măsuri dure pentru a-şi reduce cheltuielile şi deficitele, acest lucru nu s-a întâmplat cu toate statele din UE.
România trebuie să investească în infrastructură şi, pentru acest obiectiv, avem nevoie de spaţiu fiscal. Investiţiile în infrastructură de transport concomitent cu menţinerea unui obiectiv bugetar pe termen mediu ambiţios, ar face ca România să poată atinge nivelul mediu european de kilometri de autostradă raportată la suprafaţă abia peste 50 de ani“, a concluzionat ministrul.

Execuţia bugetară, sub obroc

Cu toate că în fiecare lună, la data de 25, Ministerul Finanţelor raportează execuţia bugetară pe luna anterioară, acum – când ar trebui afişată execuţia pe întreg anul 2014 – raportarea întârzie.

Până miercuri seara, la ora închiderii ediţiei noastre (19.00), execuţia bugetară nu a fost publicată.

Ministrul Finanţelor a declarat, însă, ieri-dimineaţă, că documentul urma să fie prezentat  delegaţiei FMI în cadrul întâlnirii programate pentru miercuri seara.