UPDATE Legea salarizării nu tocmai unitare. Cum vor creşte salariile de la 1 iulie

UPDATE Legea salarizării nu tocmai unitare. Cum vor creşte salariile de la 1 iulie

Legea salarizării unitare este orice numai unitară nu. Deşi au promis salarii mai mari pentru medici şi profesori, guvernanţii şi-au mărit lor lefurile, arată primul draft al legii care a văzut lumina zilei, după ce până acum numai Liviu Dragnea şi echipa ştiau ce prevede acesta.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 19.44 Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat, la Sinaia, principiile pe care este construită noua lege a salarizării. 

Potrivit ministrului, toate instituţiile publice sunt incluse în lege, mai puţin BNR şi ASF. „Raportul între cel mai mic şi cel mai mare e de 1 la 12, sindicatele au sperat să fie 1 la 13. Acum, aveam un raport de 1 la 15, pentru că haosul generat în sistem în ultima perioada a adus la un raport chiar mai mare”, a spus Vasilescu.

Potrivit ei, principiile legii sunt: principiul legalităţii, nediscriminării, egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, ierarhizării pe orizontală şi verticală, principiul transparenţei şi principiul sustenabilităţii financiare. 

„Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii. Nu am tăiat niciun fel de sporuri, toate cele care erau se regăsesc şi în această lege, dar s-au plafonat la ordonatorul de credite la 30%, pentru a opri sarabanda care a dus în unele instituţii la o anvelopă de 70 - 80% sporuri. În instituţie, per total anvelopa trebuie să fie 30%. Un poliţist care lucrează în stradă poate ajunge la 70%, dar cei care stau în birou vor trebui să ajungă la sporuri mai mici”, a declarat Vasilescu.

Potrivit ei, de la 1 iulie 2017 vor fi următoarele creşteri salariale:

  • Soldele personalului militar cresc cu 20%.
  • Salariile poliţiştilor cresc cu 5% faţă de martie.
  • Salariile de bază ale personalului din administraţia locală, de la 1 ianuarie 2018.
  • În 1 ianuarie 2018 sunt următoarele creşteri: medici şi asistente, care intră cu toată creşterea, ce ar trebui să ajungă în 2022 intră în plată acum, însă nu vor mai creşte deloc până în 2022.
  • Salariile de bază din învăţământ cresc cu 50% faţă de nivelul din decembrie 2017.
  • Dacă la data intrării în vigoare a legii, salariile de încadrare sunt mai mari decât cele din anexa pentru anul 2022 sau devin ulterior, se acordă cele prevăzute pentru 2022.
  • În justiţie s-au păstrat aceleaşi sporuri, diferenţa e plafonarea de 30%.
  • Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică cresc după un coeficient raportat la salariul minim pe economie.

Întrebată care va fi salariul preşedintelui, Vasilescu a spus că pentru el coeficientul e 12, urmează preşedinţii camerelor, preşedintele Înaltei Curţi, preşedintele CCR - coeficient 11, premierul - 11, urmează judecătorii CCR cu 10,5, miniştrii au coeficient 10, secretarii de stat - 7,4, parlamentarii la 8.

Pentru primari: Primarul General al Capitalei - 9, viceprimarul - 8, preşedinte consiliului general - 8, primar localitate peste 300.000 locuitori - 8, peste 200.000 - 7,5, viceprimar localitate cu 3.000 locuitori, coeficient 3.

Potrivit Olguţei Vasilescu, anvelopa salarială este în prezent 7,8% din PIB şi va ajunge la 10% din PIB. În UE se porneşte de la 12%. 

Întrebată de unde vin banii pentru măriri, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că de la buget.

Olguţa Vasilescu a precizat că a discutat ministrul de Finanţe, care a spus că sunt banii prevăzuţi în buget. Potrivit ei, 3,5 miliarde vin doar din contribuţiile aferente creşterii salariilor. „Sunt salarii care scad după acest proiect de lege. Exemplu: consilier de ministru cu 9.000 de lei, cum putem să lăsăm aşa ceva? E logic să scadă salariul acestei persoane? E logic”, a mai spus Vasilescu.

Impactul legii este de 32 miliarde de lei până în 2020, aproximativ 10 miliarde pe an.

Ministrul a precizat că nu a transmis draftul nimănui.

Vasilescu a precizat că varianţa prezentată astăzi de ziarul „Adevărul” nu este cea reală. „Nu este acesta, nu ştiu de unde l-au luat, dar vă anunţ că aceasta este o variantă eronată”, a spus Vasilescu.

***

La trei luni de la iniţierea proiectului legii salarizării, tot ce ştiam despre acesta era din declaraţiile ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, ce promitea mii de euro pentru medici şi lapte şi miere pentru toată lumea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a ţinut isonul publicând estimări ale creşterilor ce arătau dublări sau chiar triplări de salarii, şi asta chiar până în 2018. În schimb, tot ce prevede primul draft al proiectului făcut public este o mărire de salarii pentru guvernanţi.

Sindicaliştii au acuzat că ei nu au primit niciun draft al proiectului, consultările s-au făcut numai în câteva sectoare şi doar pe grila acestora, spunând că aceste “consultări sunt, în cel mai bun scenariu, o caricatură”. „Ne dorim un proiect de lege care să fie definitiv şi să ştim despre ce discutăm. Am înţeles că sunt mai multe proiecte”, spunea şi procurorul general Augustin Lazăr.

Potrivit unui draft al proiectului obţinut de „Adevărul”, legea va intra într-adevăr în vigoare de la 1 iulie, urmând ca în termen de 60 de zile de la data publicării să fie elaborate norme de aplicare. În schimb, grilele de salarizare stabilite de acest proiect diferă de datele prezentate de oficialii PSD până acum, în sensul că pleacă de la salarii de bază mai mici, pentru anumite categorii de angajaţi, mai mari fiind doar cele ale guvernanţilor.

Şase creşteri până în 2021                                    

Proiectul Legii propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu urmând să fie 1.625 de lei, iar cel mai mare 22.000 de lei, iar raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază va fi de 1 la 13.

Legea prevede şase creşteri etapizate ale salariilor de bază, începând cu 1 iulie, şi continuând cu măriri în fiecare dată de 1 decembrie, din 2017 până în 2021. Procentul acestora nu este însă precizat în draftul legii.

Salariile de bază sunt diferenţiate pe clase, funcţii, grade/trepte profesionale şi gradaţii, unul dintre principiile legii fiind cel al plăţii egale pentru muncă egală.

Proiectul mai propune ca suma sporurilor, bonusurilor şi indemnizaţiilor să nu depăşească 30% din suma salariilor de bază, pentru fiecare ordonator principal de credite.

Proiectul mai prevede ca, în situaţia în care salariile de bază avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la lege, să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017 – ceea ce contrazice o altă prevedere din aceeaşi lege, conform căreia începând cu luna iulie 2017, se aplică exclusiv salariile prevăzute în anexe.

Care vor fi salariile de bază

Pentru administraţia publică centrală, cele mai mari salarii de bază vor fi pentru un prefect, de 12.808 de lei, şi pentru un secretar general şi un subprefect, de 12.582 de lei, în timp ce cel mai puţin va primi un referent de grad profesional debutant, împreună cu un comisar, controlor vamal sau un casier trezorier, un salariu de bază de 2.079 lei.

Prim-ministrul va câştiga un salariu de 21.200 de lei, în timp ce viceprim-ministrul va primi 20.500 de lei, iar un ministru 19.055 lei, acelaşi salariu revenindu-i şi Avocatului Poporului şi Primarului General al Capitalei.

În învăţământul superior, un rector va câştiga 10.550 de lei, în timp ce un profesor universitar cu vechime şi gradaţie maximă va avea 7.282 lei, iar un asistent universitar va primi 3.607 lei.

Un profesor de liceu cu vechime şi gradaţie maximă va câştiga 4.349 lei, unul debutant 1.984 lei, în timp ce un învăţător sau un educator cu grad maxim vor primi 3.030 de lei, iar un debutant va avea 1.836 lei.

În sănătate şi asistenţă socială, cel mai mare salariu îl va primi un manager de spital cu peste 400 de paturi, de 10. 851 lei.

Un medic primar va câştiga până la 6.410 lei, pentru gradaţie maximă, la fel şi un medic dentist, în timp ce un medic specialist va avea 4.470 lei. Un medic rezident în anul I va lua 3.211 lei.

Un asistent medical debutant va primi 2.119 lei, iar un asistent medical principal 3.211 lei.

La toate aceste salarii se adaugă sporurile, bonusurile şi indemnizaţiile, care însă nu pot depăşi 30% din salariul de bază.

Dragnea i-a luat caimacul lui Grindeanu

Legea salarizării unitare, care va aduce lefuri mai mari pentru milioane de români, deci va avea un puternic impact electoral, nu va fi asumată de Guvern, ci de partidele care formează coaliţia de guvernare: PSD şi ALDE.

În mod normal, premierul Sorin Grindeanu ar fi trebuit să-şi asume „paternitatea“ proiectului de lege, întrucît majorările au fost calculate şi decise de Ministerul Muncii. Deci Guvernul trebuia să fie iniţatorul proiectului legislativ, care, ulterior, ar fi ajuns în Parlament, acolo unde majoritatea PSD-ALDE l-ar fi adoptat.

Numai că Liviu Dragnea nu i-a lăsat prim-planul lui Sorin Grindeanu şi a vrut să arate că partidul pe care-l conduce – PSD - a luat decizia de a mări salariile, iar Guvernul n-a făcut altceva decât să respecte decizia partidului.

Astfel, Ministerul Muncii nu a mai trimis proiectul de lege la Guvern, ci l-a trimis la partid. Aici, toţi parlamentarii PSD şi ALDE îl vor semna, ca şi cum ei ar fi iniţiat proiectul, iar Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu îşi vor aroga meritele pentru majorările salariale.

Proiect Lege Salarizara Unitara 

citeste totul despre: