România nu ştie ce să facă cu gazele din Marea Neagră

România nu ştie ce să facă cu gazele din Marea Neagră

Petrom şi Exxon vor extrage anual 6,5 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, cât jumătate din consumul actual al României

Primul metru cub extras din zăcămintele din Marea Neagră este aşteptat să intre în consum abia în 2017, însă până în acest moment România nu ştie ce să facă cu acestea, din moment ce lipseşte infrastructura din Dobrogea pentru preluarea acestor cantităţi, iar producţia de electricitate în termocentralele pe gaz este substanţial redusă ca urmare a scăderii consumului şi a producţiei verzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Singura soluţie în acest moment o constituie racordarea la conducta de tranzit pentru gazul rusesc şi exportul, a declarat Zoltan Nagy-Bege, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unui forum energetic.

„În prea puţine cazuri, preţul de vânzare al gazului intern are legătură cu costurile de producţie. Acel preţ cu care vând Romgaz şi Petrom este foarte, foarte departe de costul lor de producţie. Dacă vă uitaţi la profitul făcut în ultimii ani, veţi şti despre ce vorbesc. Preţul de vânzare nu are legătură cu costul“, a afirmat Beghe, care a precizat că vorbeşte în nume personal şi nu exprimă poziţia ANRE.

Independenţa energetică

Petrom anunţa în aprilie că ar putea produce anual, împreună cu Exxon, în perimetrul Neptun, o cantitate de 6,5 miliarde de metri cubi. Aceasta echivalează cu jumătate din consumul actual al României. Problema este că, potrivit raportului ANRE pe anul 2012, producţia internă de gaze a reprezentat 75,68% din consum şi doar 24,32% au fost importuri. Iar România ar putea chiar şi acum să devină independentă de gazele din Rusia, „dacă se închide industria chimică“, potrivit lui Zoltan Nagy-Bege.

Pe de altă parte, Valeriu Binig, director în cadrul Deloitte România, a completat că este de aşteaptat ca pentru gazele din Marea Neagră costurile să fie mai mari decât cele pentru producţia internă actuală, dar mai mici decât importurile.

Tot Binig a precizat că, spre deosebire de anul trecut, producţia de energie pe bază de gaze este substanţial redusă. În acest moment, aceasta se ridică la 829 MW, ceea ce înseamnă 13,2% din consum, potrivit datelor prezentate de Dispeceratul Energetic Naţional (DEN). Situaţia este paradoxală deoarece Petrom a pus în funcţiune centrala de 860 MW de la Brazi, iar Romgaz a preluat termocentrala Iernut, ambele companii integrându-se pe verticală. În perioada următoare România trebuie să liberalizeze preţul gazelor de producţie internă la gaze, ceea ce înseamnă noi scumpiri atât pentru industrie, cât şi pentru populaţie.

 „Legea offshore“

Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat în urmă cu câteva săptămâni că a cerut realizarea unei „legi offshore“, care să reglementeze „ce înseamnă exploatare, ce înseamnă transport, ce înseamnă taxe“ în privinţa perimetrelor din Marea Neagră. Potrivit articolului 47 din legea petrolului, titularul acordului „are dreptul să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte“. Prevederea se aplică şi în cazul gazelor naturale.

citeste totul despre: