România nu va mai importa gaze ruseşti după ce va extrage din Marea Neagră

România nu va mai importa gaze ruseşti după ce va extrage din Marea Neagră

Din perimetrele offshore s-ar putea extrage 170 de miliarde de metri cubi, adică 5 miliarde de metri cubi anual, în medie, din care 65% ar putea fi consumat în ţară, se arată într-un studiu realizat de Deloitte.

Ştiri pe aceeaşi temă

România ar putea urca pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai mică dependenţă de importurile de energie, ţara noastră nemaiavând nevoie de importurile de gaze din Federaţia Rusă, după ce va începe extracţia din Marea Neagră, a afirmat luni Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte cu ocazia lansării studiului „Contribuţia proiectelor de explorare şi producţie a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei româneşti”.
 
Potrivit studiului, din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică 5 miliarde de metri cubi anual, în medie, din care 65% ar putea fi consumat în ţară.
 
„Această producţie, în primul rând, va acoperi consumul intern, apoi surplusul va merge la export. Acest lucru ar însemna că nu vom mai avea nevoie de gaze de la ruşi”, a explicat fostul ministru al Energiei, subliniind că, din ultimele date ale Eurostat, România se află pe locul trei în UE din punct de vedere al celor mai mici cantităţi de gaze importate. „Odată cu producţia de gaze din Marea Neagră, avem toate şansele să îmbunătăţim această performanţă. Aceasta înseamnă că putem ajunge chiar pe primul loc din acest punct de vedere. (...) Cred că România este într-o situaţie privilegiată, având resurse", a arătat Nicolescu.
 
1 milion de noi consumatori în următorii 10 ani
 
Acesta a arătat că producţia din Marea Neagră va suplini declinul estimat pentru următorii ani în ceea ce priveşte extracţia onshore.
 
"Vom avea un milion de noi consumatori în următorii 10 ani, având în vedere că sunt peste trei milioane de gospodării în România care în continuare se încălzesc cu biomasă. Estimăm că industria chimică şi cea petrochimică îşi vor reveni. În plus, există proiecte pentru noi centrale pe gaze şi pentru retehnologizarea altora, care să utilizeze aceste resurse, astfel că, la nivel naţional, consumul de gaze ar putea reveni la nivelul din 2014", a mai spus Nicolescu.
 
El a adăugat că, începând cu anul 2022, se aşteaptă şi un export de un miliard de metri cubi de gaze din România spre Republica Moldova.
 
"Statul trebuie să aibă o strategie privind creşterea consumului de gaze şi relansarea industriei, dar este o decizie a statului dacă îşi face o astfel de strategie. În ultima vreme, pare că există un interes al autorităţilor de a sprijini o astfel de strategie", a susţinut oficialul Deloitte.
 
Investiţiile în zăcăminte vor aduce statului 26 miliarde de dolari
 
 
Potrivit studiului, investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040.
 
Cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, va fi reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. Din TVA şi accize vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contribuţiile la asigurările sociale - 6,5 miliarde de dolari, iar din redevenţe - 5,5 miliarde de dolari. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii vor susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.
 
Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 - 2040, conform raportului. Din aceste investiţii, 54% vor genera impact pentru economia noastră, restul fiind achiziţii din import. 
Studiul analizează o perioadă de 40 de ani, începând cu anul 2000. Datele utilizate aparţin Deloitte sau provin din surse publice (Comisia Europeană, ENTSO-G, ANRM, ANRE, etc.), iar previziunile au fost realizate pe baza ipotezelor Deloitte Europa Centrală cu privire la evoluția, în general, a economiei românești și, în particular, a industriei offshore.
 
 
Rezervele actuale sunt în declin
 
Deşi România are o dependenţă relativ scăzută faţă de importurile de gaze naturale, din cauza exploatării intensive de la începutul secolului trecut până în prezent, rezervele actuale onshore sunt în declin. Majoritatea câmpurilor sunt mature şi fragmentate, producţia pe sonda fiind una dintre cele mai mici din Europa.
În 2016 au fost extrase 8,7 mld. mc de gaze7, restul necesarului pentru consum (1,3 mld. mc) fiind importat. Solul României conţine rezerve dovedite de aproximativ 105,5 mld. mc8, ce pot fi extrase prin procedee obişnuite (rezervele ce pot fi obţinute prin procedee de fracturare hidraulică nu sunt luate în calcul), echivalentul consumului intern din 2016 pentru o perioadă de 10,5 ani, se arată în studiu.
 
citeste totul despre: