Programul de guvernare pentru mediul de afaceri: Fără creşteri de taxe şi impozite asupra sectorului privat

Guvernul promite în programul de guvernare că nu vor exista creşteri de taxe şi impozite asupra sectorului privat, măsurile pentru mediul de afaceri concentrându-se pe „antreprenoriat fără birocraţie” şi susţinerea accesului la finanţare.

Fără birocraţie

„Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuţii obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilităţi existente. Mediul de afaceri din România este considerat printre cele mai impredictibile şi schimbătoare din Uniunea Europeană. Lucrul acesta a majorat puternic riscul de ţară al României ceea ce a descurajat investiţiile în România şi a dus la salarii mai mici pentru români. Pentru a rupe acest lanţ nesfârşit al surprizelor neplăcute pentru economie este nevoie de o perioadă mai lungă în care investitorii, mici şi mari, să-şi recapete încrederea în stabilitatea mediului fiscal din România”, arată programul de guvernare, la secţiunea „mediu de afaceri”.

Programul mai prevede eliminarea regulilor care îngreunează iniţiativa privată, Guvernul urmând să facă analize sectoriale ale reglementărilor care descurajează economia românească.

O noutate este birocraţia corelată cu talia firmei. „Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocraţia excesivă. Micii comercianţi şi micile afaceri sunt primele victime ale obligaţiilor împovărătoare. Agenţiile de control nu fac faţă şi sunt de multe ori suspectate că favorizează anumite firme în favoarea altora. Astfel, propunem ca sarcina birocratică pentru firme să fie redusă pentru firmele mici şi mijlocii. Întreprinderile mici vor funcţiona mai mult pe bază de declaraţie unică de conformitate pe proprie răspundere. Controalele trebuie depolitizate şi făcute de către agenţiile de resort la sesizarea de către terţi şi la activarea unor indicatori clari ca parte a unei metodologii de analiză de risc. În acelaşi timp agenţiile de control vor continua activităţile de autorizare şi verificare ale afacerilor mijlocii şi mari”, arată programul de guvernare.

Guvernul propune simplificarea înfiinţării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online. Programul de guvernare dă ca exemplu alte ţări din Uniunea Europeană, unde înfiinţarea unei firme durează câteva ore şi se face pe internet. Sunt întreprinzători români care şi-au deschis firme în alte ţări cum ar fi Regatul Unit sau Estonia pentru că le este mai simplu să opereze prin ele. „Vom modifica Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înfiinţare al întreprinderilor transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informaţiilor vom folosi tehnologie blockchain, iar informaţiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate”, arată programul de guvernare.

O propunere este şi dematerializarea sediului social şi identitatea electronică a firmelor, astfel încât adresa de corespondenţă a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Este propusă de asemenea eliminarea birocraţiei care înconjoară deschiderea şi modificarea sediului social şi considerarea acestuia ca adresă de corespondenţă.

„Toate declaraţiile fiscale să poată fi făcute în întregime online - Sisteme fiscale în care interacţiunea este 100% online se regăsesc şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar să adoptăm ceea ce merge deja în alte părţi”, mai arată programul de guvernare.

Este reluată ideea mult-vehiculată a aplicării regulii „circulă hârtiile şi nu oamenii”, astfel încât dacă o instituţie publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administraţiei publice, acesta să fie procurat intern în 25 cadrul administraţiei publice, respectându-se toate exigenţele protecţiei datelor cu caracter personal.

Programul de guvernare mai promite „fără dosare şi cozi la ghişee”, toate aprobările şi avizele putând fi solicitate şi obţinute electronic. Dacă instituţia emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poştă electronică.

Coaliţia de guvernare promite şi „fără incertitudine fiscală” şi susţine combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului.

Alte propuneri din programul de guvernare:

• Interconectarea bazelor de date publice, crearea de one-stop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului şi încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „paşaport” administrativ;

• Instituirea prevenţiei şi a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituţiilor de control ale statului;

• Fiecare instituţie cu atribuţii de control, dar cu deosebire ANAF va elabora şi aduce la cunoştinţa agenţilor economici buletine informative lunare cu prevederile legale şi tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informaţi adecvat;

• Simplificarea formulelor de calcul a obligaţiilor fiscale, respectiv definirea clară şi neinterpretabilă a deductibilităţilor fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile;

• Combaterea fermă şi nediscriminatorie a evaziunii fiscale şi a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci şi a antreprenorilor cinstiţi care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat şi lipsit de etică.

• Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative - Vom realiza un indicator privind contribuţia fiecărei societăţi la bugetele de stat pentru a avea o imagine globală a câştigului pe care îl are statul de pe urma IMM-urilor care nu contribuie doar cu impozit pe venit/profit, ci şi cu TVA şi impozite pe muncă prin activitatea economică pe care o generează.

• Implementarea legii holdingurilor - Îndelung discutată şi aşteptată de oamenii de afaceri şi de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-şi înfiinţeze societăţi tip holding în România şi nu în afara ţării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislaţie mai permisivă.

• Paritate stat-cetăţean/antreprenor în privinţa consecinţelor ce decurg din neîndeplinirea obligaţiilor;

• Crearea unor mecanisme judiciare rapide şi eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvenţă) şi de executare a hotărârilor judecătoreşti;

• Digitalizarea interacţiunii cu statul român - Vom aduce instituţiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale şi interconectarea instituţiilor statului astfel încât statul să funcţioneze ca o singură instituţie, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare şi va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacţiona cu instituţiile statului prin comunicaţii electronice, dar şi să oferim formulare precompletate să creştem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online şi să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi.

Susţinerea accesului la finanţare

Mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) şi mult 26 în spatele altor ţări din Europa Centrală şi de Est (ex: Polonia 52%). Antreprenorii români se finanţează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului şi apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative.

„În condiţiile pandemiei COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversităţi reduse de alternative de finanţare non-bancare. Sondajele în rândul antreprenorilor indică problema accesului la finanţare ca fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă. În acest context, sprijinirea accesului la finanţare este o prioritate cheie pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului antreprenorial. Pe termen scurt, în contextul relansării economiei post COVID19, pentru a rezolva problemele acute de lichidităţi financiare de capital de lucru precum şi pentru investiţii, şi din raţiuni de predictibilitate şi stabilitate, vom continua programele şi măsurile de sprijin deja lansate/pregătite”, arată programul de guvernare.

Pe termen mediu însă, coaliţia va propune o reformă a ecosistemului financiar, astfel încât accesul la finanţare să poată fi potenţat de oportunităţile oferite de fondurile europene, să poată să fie diversificat, debirocratizat şi bazat pe un mix de instrumente financiare care să alinieze România cu bunele practici europene.