O nouă modificare a Codului Fiscal. Finanţele permit firmelor să opteze între impozit pe profit şi impozit pe cifra de afaceri

Firmele vor putea opta între a plăti impozit pe profit sau impozit pe cifra de afaceri. Ele trebuie însă să aibă un capital social de cel puţin 45.000 lei şi cel puţin 2 salariaţi şi vor avea această opţiune o singură dată, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Finanţelor.

Acest proiect va permite ieşirea de la regimul de microîntreprinderilor, o măsură promisă companiilor de ministrul Finanţelor după ce anul trecut Guvernul a decis să majoreze de la 500.000 euro la 1 milion euro pragul până la care este aplicat impozitul de 1% pe cifra de afaceri.

Mediul de afaceri a solicitat ca impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri până în pragul de 1 milion de euro să fie opţională şi nu obligatorie, deoarece firmele nou-înfiinţate vor plăti un impozit mai mare şi astfel vor fi descurajate.

O iniţiativă de modificare a acestei legi se află deja în Parlament, dar pentru că promovarea ei întârzie, Guvernul a decis să treacă măsura prin ordonanţă de urgenţă.

„Prin excepţie de la prevederile art. 47 alin. (1), microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei şi au cel puţin 2 salariaţi, pot opta, o singură dată, să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care aceste condiţii sunt îndeplinite cumulativ, opţiunea fiind definitivă. În cazul în care aceste condiţii nu sunt respectate, persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei şi/sau numărul salariaţilor scade sub 2, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 47 alin. (1). În cazul în care, în perioada în care persoana juridică aplică prevederile titlului II, numărul de salariaţi variază în cursul anului, în sensul scăderii sub 2, condiţia trebuie reîndeplinită în termen de 60 de zile, termen care se prelungeşte şi în anul fiscal următor. Ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a opţiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv”, se arată în proiectul redactat de Finanţe.

Ce reguli trebuie să respecte companiile

Se instituie aşadar o regulă fiscală, potrivit căreia microîntreprinderile pot să opteze pentru plata impozitului pe profit, dar cu îndeplinirea a două condiţii: au un nivel de capital social minim de 45.000 lei (aprox. 10.000 euro) şi au cel puţin 2 salariaţi.

În cazul în care microîntreprinderile optează pentru plata impozitului pe profit, acestea au obligaţia de a respecta în continuare condiţiile respective şi în perioada în care este plătitor de impozit pe profit. În acest context, sunt stabilite şi reguli în cazul în care  numărul de salariaţi variază în cursul anului, în sensul reîndeplinirii condiţiei de 2 salariaţi în termen de 60 de zile, termen care se prelungeşte şi în anul fiscal următor.

Persoanele juridice care optează pentru plata impozitului pe profit vor beneficia de facilităţile din sfera impozitului pe profit, respectiv vor beneficia de scutirea de impozit a profitului reinvestit şi scutirea de impozit pe profit dacă desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, ceea ce va încuraja investiţiile în domeniile strategice, precum cercetarea-dezvoltarea, potrivit Finanţelor.

România ar fi fost scoasă de pe harta investiţiilor directe

Această măsură este necesară pentru „stimularea investiţiilor şi antreprenoriatului”, potrivit notei de fundamentare. Astfel, se instituie posibilitatea pentru microîntreprinderi de a opta să aplice prevederile titlului II – „Impozitul pe profit” din Codul fiscal.

Consultantul fiscal Gabriel Biriş laudă această iniţiativă. „Această modificare pare a fi necesară pentru a cârpi una din imensele greşeli ale OUG 79 - şi anume eliminarea posibilităţii companiilor de a opta pentru plata impozitului pe profit, posibilitate care se vrea reintrodusă până la sfârşitul acestui trimestru... Foarte bine, trebuia făcută! Am explicat la acea dată de ce în lipsa acestei opţiuni România este scoasă de pe harta investiţiilor directe...”, a explicat el.

Cu toate acestea, Biriş atrage atenţia că „rămâne însă nereparată problema cu limitarea la 200.000 euro a deductibilităţii dobânzilor (inclusiv cele la credite bancare şi leasing financiar), limitare care loveşte îndeosebi companiile româneşti care investesc în dezvoltare sau care îşi finanţează capitalul de lucru”.

Potrivit lui, Senatul, sub bagheta lui Eugen Teodorovici, atunci senator, ridicase plafonul la 3.000.000 euro (maximul permis de directiva) aşa cum d eltfel reintrodusese şi posibilitatea de opta pentru impozit pe profit, dar modificarea aprobată de Senat pare a se fi blocat în Cameră.

Biriş precizează că ordonanţa preia doar o parte din ce Eugen Teodorovici promovase ca senator, însă „uită” modificarea privind deductibilitatea dobânzilor.

Care va fi impactul bugetar

Ministerul Finanţelor estimează că această modificare va avea un impact negativ asupra bugetului de stat. Pentru anul 2018, Finanţele estimează un minus de 140,4 milioane de lei, urmând ca acesta să ajungă la 299,3 milioane lei în 2019, la 318,5 milioane lei în 2020 şi 337 milioane lei în 2021.