Fiscul a anulat executarea silită a RMGC chiar înainte de prima audiere din procesul de la Washington şi va relua inspecţia fiscală în cazul canadienilor

În urmă cu mai bine de un an, canadienii de la Gabriel Resources anunţau că au reclamat România la ICSID în legătură cu disputa legată de proiectul Roşia Montană, în care deţin o participaţie indirectă de 80,69%, şi că cer compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia FOTO Mediafax

Agenţia Naţională de Administrare Fiscal (ANAF) a decis să anuleze executarea silită a Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru rambursarea de TVA de 27 de milioane de lei efectuată de stat şi considerată iniţial nejustificată de către Fisc, urmând ca inspecţia fiscală în acest caz să fie reluată, a anunţat Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, potrivit Profit.ro.

ANAF a notificat Gabriel Resources de anularea executării silite a RMGC chiar înainte de prima audiere publică, din 23 septembrie, din cadrul procedurii de arbitraj de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, arată Profit.ro. Gabriel Resources cere în acest proces despăgubiri statului român pentru blocarea proiectului de la Roşia Montană.

„Imediat înainte de audiere, am fost notificaţi, printr-un act înaintat tribunalului în numele României, că Direcţia Generala de Soluţionare a Contestaţiilor, o divizie a ANAF, a decis să anuleze parţial evaluarea de plată şi să reia inspecţia fiscală pentru aceeaşi perioadă, însă cu o altă echipă de inspectori. Compania a fost anunţată că suma, laolaltă cu dobânzile şi penalităţile aferente, nu mai este datorată de către RMGC şi că acţiunile de recuperare împotriva RMGC trebuie retrase“, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources. 

De asemenea, în comunicat se arată că, în paralel, o altă direcţie a ANAF continuă o investigaţie mai amplă, care vizează mai multe activităţi operaţionale şi tranzacţii ale RMGC, pe o perioadă extinsă, între 1997 şi 2015. 

Gabriel Resources apreciază că şi această investigaţie este nejustificată şi arată că a fost emarată pentru „a submina reputaţia RMGC şi a Gabriel Resources“ în contextul procedurii de arbitraj de la Washington.

La jumătatea lunii iulie, Gabriel Resources arăta într-un comunicat că RMGC a fost somată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) să plătească 27 de milioane de lei, reprezentând rambursări de TVA către companie în perioada 2011-2016. Gabriel Resources arăta că apreciază evaluarea ANAF ca fiind „ilegală, represivă şi fără temei“ şi intenţionează să o conteste atât în instanţele româneşti, cât şi în justiţia internaţională. TVA-ul respectiv este aferent unor achiziţii de servicii de PR, publicitate, promovare şi consultanţă de la mai mulţi furnizori, precizează Gabriel Resources. Suma respectivă trebuia achitată până la 5 august.

Gabriel Resources mai menţionează că a înţeles că autorităţile române şi-au exprimat intenţia de a lua măsuri executorii asupra activelor RMGC şi că deja au început să întreprindă acţiuni în acest sens, măsuri pe care Gabriel Resources şi RMGC intenţionează să le suspende până la soluţionarea contestaţiei la adresa evaluării TVA a ANAF, inclusiv prin solicitări adresate tribunalului arbitral în acest sens. 

În urmă cu mai bine de un an, canadienii de la Gabriel Resources anunţau că au reclamat România la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale (ICSID) în legătură cu disputa legată de proiectul Roşia Montană, în care deţin o participaţie indirectă de 80,69%, şi că cer compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia.

Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Compania canadiană arăta că „prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor“.

În solicitarea de arbitraj, Gabriel Resources vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului. Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015. Prin această notificare, Gabriel Resources a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile. 

În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns, susţin canadienii. De altfel, în luna martie a acestui an, Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources, declara că nu a avut loc niciun fel de contact cu autorităţile române în ultimele 14 luni şi că dorinţa Gabriel Resources este să se ajungă la o soluţie amiabilă pentru construcţia şi operarea minei de aur de la Roşia Montană. Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz.

Canadienii nu au declarat la cât se ridică despăgubirile pe care vor să le ceară statului român în instanţă. De asemenea, reprezentanţii Ministerului Finanţelor precizau în luna august, pentru „Adevărul“, că „la acest moment, reclamanţii nu au precizat valoarea despăgubirilor solicitate“. În septembrie 2013, însă, când zeci de mii de români au protestat în stradă faţă de proiectul de la Roşia Montană, şeful Gabriel Resources declara că societatea ar putea cere 4 miliarde de dolari drept daune.

Autorităţile române susţin că era datoria Roşia Montană Gold Corporation (RMGC – Gabriel Resources, cu 80,69%, şi Minvest, diferenţa) să obţină toate autorizaţiile şi avizele necesare realizării proiectului minier. Or, o parte dintre acestea au fost anulate în justiţie, la solicitarea unor organizaţii non-guvernamentale care luptă pentru protecţia mediului şi a patrimoniului.

La sfârşitul anului trecut, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii de la acea vreme, a declarat sit istoric, de importanţă naţională, întreaga localitate Roşia Montană, inclusiv exploatarea minieră. În urma acestei măsuri, orice investitor, indiferent de natura investiţiei, va trebui să obţină acord de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de la Ministerul Culturii.