Cele mai bune oraşe din România pentru a deschide o afacere

Oraşele din România înregistrează unele din cele mai mari diferenţe subnaţionale în ceea ce priveşte condiţiile pentru deschiderea unei afaceri, în comparaţie cu Bulgaria şi Ungaria, arată raportul Doing Business în Uniunea Europeană 2017 realizat de Banca Mondială.

Oraşul Iaşi este lider în ceea ce priveşte racordarea la reţeaua electrică, Craiova iese în evidenţă prin procedura eficientă de eliberare a autorizaţiei de construire, Timişoara prin eficienţa soluţionării litigiilor comerciale, iar Oradea prin calitatea sporită a serviciilor din domeniul cadastrului şi intabulării. În general, Bucureşti are performanţe bune în majoritatea sectoarelor studiate.

Raportul citat analizează reglementările din domeniul afacerilor care afectează IMM-urile în cinci domenii de activitate: constituirea unei societăţi comerciale, obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, înregistrarea transferului dreptului de proprietate şi soluţionarea litigiilor comerciale în primă instanţă. Cele 22 oraşe analizate în cadrul studiului sunt următoarele: Burgas, Plevna, Plovdiv, Ruse, Sofia şi Varna în Bulgaria; Budapesta, Debreţin, Gyor, Miskolc, Pecs, Szeged şi Szekesfehervar în Ungaria; şi Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara, în România.

“Reglementările aplicabile în domeniul înfiinţării unei societăţi comerciale, al tranzacţiilor imobiliare sau în  cadrul furnizării de servicii privind utilităţile de bază sunt elementele principale şi vitale care influenţează modul în care o economie este administrată, bine sau rău. După cum se evidenţiază în raportul de faţă, existenţa unor reglementări corecte în domeniul afacerilor presupune efortul coordonat al legiuitorilor şi executivului la nivel naţional şi municipal pentru a simplifica modul de întreprindere a afacerilor“, a declarat Arup Banerji, Director Regional al Grupului Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.

De exemplu, în România, Bucureştiul se situează cu 17 de locuri mai sus decât Craiova (cu cel mai mic rang) în ceea ce priveşte începerea unei afaceri, iar Timişoara cu 17 de locuri mai sus decât Braşov (cu cel mai mic rang) în eficienţa soluţionării litigiilor comerciale.

În Bulgaria, Varna se situează cu 20 de locuri mai sus (pe locul 1) decât Sofia în demararea unei afaceri, în timp ce Ruse se situează cu 13 locuri mai sus decât Sofia în eficienţa soluţionării litigiilor comerciale.

Oraşele din Ungaria arată performanţe mai omogene, toate fiind în jumătatea superioară în patru domenii - cu excepţia Budapestei, doar în trei zone - şi în jumătatea inferioară în ceea ce priveşte începerea unei afaceri.

Totodată, nici un oraş nu excelează în toate domeniile. Într-adevăr, fiecare oraş se situează în jumătatea superioară dintre cele 22 de oraşe pe cel puţin un set de indicatori şi în jumătatea inferioară pe cel puţin un altul.

De exemplu, în timp ce Oradea (România) se situează aproape în fruntea clasamentului pentru începerea unei afaceri, ea ar putea privi către Timişoara (România) pentru a-şi îmbunătăţi performanţele în ceea ce priveşte eficienţa soluţionării litigiilor comerciale. De asemenea, Timişoara şi Constanţa ar putea oferi un exemplu pozitiv în domeniul eficienţei soluţionării litigiilor comerciale.

Pe de altă parte, capitala României, Bucureşti, se situează în prima jumătate a clasamentului oraşelor din ţară la majoritatea indicatorilor măsuraţi, demonstrând potenţial pentru gestionarea eficientă a unui volum mare de solicitări de servicii din partea sectorului privat.

Deşi niciunul dintre oraşe nu excelează în toate cele cinci domenii studiate în cadrul raportului, majoritatea au dat dovadă de o performanţă de clasă mondială în cel puţin unul dintre domenii, oferind oficialităţilor, care doresc promovarea unor reforme, exemple de bune practici ce pot fi preluate şi în alte oraşe. De exemplu, la Debreţin, Miskolc şi Szekesfehervar se înregistrează cea mai bună practică europeană din punctul de vedere al soluţionării litigiilor comerciale în primă instanţă.

Cele mai pregnante diferenţe, din punctul de vedere al performanţelor, la nivelul fiecărei ţări, se înregistrează în acele domenii în care autorităţile locale se bucură de cel mai mare nivel de autonomie pentru elaborarea şi aplicarea de reglementări, cum ar fi cele din domeniile autorizaţiilor de construire, racordării la reţeaua electrică şi soluţionării litigiilor comerciale.

În raport, se constată că racordarea la reţeaua electrică reprezintă un punct slab care se regăseşte în toate cele trei ţări studiate. Chiar şi în Iaşi, România, cel mai rapid dintre cele 22 oraşe supuse studiului comparativ, racordarea la reţeaua de electricitate durează cu peste trei luni în plus faţă de media europeană de 90 de zile.

Cele mai mari diferenţe constatate în interiorul aceleiaşi ţări se manifestă în Bulgaria şi România. De exemplu, în Sofia, Bulgaria, este nevoie de o lună în plus pentru racordarea la electricitate decât în Burgas, iar în România, sunt necesare opt luni în plus în Braşov faţă de Timişoara pentru soluţionarea şi punerea în aplicare a litigiilor de natură comercială.

„Aceste diferenţe constatate la nivelul performanţelor înregistrate de oraşele analizate sugerează faptul că există câteva lecţii importante pe care factorii de decizie locali şi naţionali le pot învăţa unii de la ceilalţi, ceea ce va face diferenţa la nivel de competitivitate şi nu doar în interiorul aceleiaşi ţări, ci şi la nivel global,” a declarat Mierta Capaul, Manager al Programului Subnaţional Doing Business în cadrul Băncii Mondiale.