UPDATE Borc: Guvernul nu va închide niciodată Complexul Energetic Oltenia. Vicepremierul a promis sprijin pentru companiile energetice

Borc a promis că va analiza cerinţele ortacilor "punct cu punct"    FOTO Eduard Enea

Problemele mineritului sunt mai vechi de zece ani, dar Guvernul nu va închide niciodată Complexul Energetic Oltenia, a declarat vicepremieru Costin Borc, înainte de întâlnirea cu ortacii care au venit pe jos de la Rovinari într-un „Marş al disperării“.

UPDATE Minerii au semnat un protocol la Guvern prin care s-a stabilit ca Executivul să sprijine companiile din sistemul energetic, iar problemele reclamate de sindicalişti să fie discutate în cadrul unor întâlniri bilunare. “Ceea ce le-am promis, în spiritul deschiderii pe care Guvernul Cioloş l-a arătat până acum, este o discuţie bilunară. Ne vom întâlni din două în două săptămâni, împreună cu ministrul Energiei şi, după caz, poate, cu alţi colegi miniştri sau secretari de stat din ministere, ca să analizăm punct cu punct cum putem să avansăm, să rezolvăm aceste probleme care au rămas nerezolvate de ani şi ani de zile”, a spus Costin Borc.

„Analizăm fiecare subiect de pe lista dumneavoastră, vă asigur de completa mea deschidere. Vă asigur că nici nu se pune problema să se închidă vreodată Complexul Energetic Oltenia. Nu se poate concepe aşa ceva. Nu vreau ca cineva vreodată să spună că guvernul ăsta tehnocrat a venit să închidă energia din România“, a spus Borc.

„Vreau să-mi cer scuze că nu am fost mai prezenţi în a vedea aceste probleme, cu scuze uşor accentuate de faptul că aceste probleme sunt foarte vechi, sunt nişte probleme pe care din nefericire guverne succesive le-au neglijat. Cred că situaţia în care este astăzi şi ce menţionaţi dumneavoastră, aici nu este o problemă care s-a întâmplat într-o săptămână, sunt probleme care sunt mai vechi de 10 ani şi din care, din nefericire, mai multe guverne succesive au profitat şi politic şi economic, ăsta e adevărul“, le-a spus Borc minerilor.

O delegaţie a minerilor care au plecat pe jos din Rovinari în 11 aprilie şi au ajuns luni 18 aprilie la Bucureşti a fost primită la Palatul Victoria de vicepremierul Costin Borc.

Din delegaţie fac parte Dumitru Pârvulescu - preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, Bogdan Hossu - preşedintele Confederaţiei Sindicale “Cartel Alfa” şi alţi doi sindicalişti, iar din partea Guvernului, la discuţii participă şi secretarul de stat Corina Popescu din cadrul Ministerului Energiei.

Subvenţiile pentru energia regenerabilă, una dintre probleme

Pârvulescu a spus că una dintre principalele revendicări o constituie situaţia certificatelor verzi, prin care se subvenţionează energia regenerabilă în România. Aceasta este o prerogativă a Ministerului Economiei. 

„Revendicările sunt pornite de la inechităţile şi de la banditismul care sunt în piaţa de energie. Cea mai mare chestiune este aceea că noi, ca şi ţară, ca cetăţeni, ca firme plătim acele certificate verzi, iar aceste certificate verzi pentru energia regenerabilă se exportă. Cred că nu mai există în lume un loc în care statul forţează cetăţenii săi să plătească subvenţie pentru un produs, iar acel produs să fie exportat şi plătit de cetăţenii acelei ţări cu preţ mai mic. De aici toată inechitatea din piaţa de energie“, a spus Pârvulescu.

Statul să-şi plătească datoriile

O altă problemă o constituie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, în vreme ce o altă solicitare o constituie creanţele de peste 200 de lei pe care Complexul Energetic Oltenia le are de recuperat de la mai multe autorităţi locale, pentru cărbunele furnizat la încălzire. Este vorba de mai multe sume de bani pe care societatea trebuie să le recupereze de la CET Govora, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), dar şi de la CET Arad, CET Oradea sau CET Timişoara. Acestea au primit cărbune pentru asigurarea energiei termice, dar marfa nu a fost plătită niciodată.

Pârvulescu a precizat că aşteaptă să li se spună în primul rând de ce statul român a pus Complexul Energetic Oltenia să dea cărbune şi energie termică în marile oraşe de peste 200 de milioane, iar aceşti bani nu au mai fost plătiţi. „O companie, în momentul în care nu îşi mai încasează 200 de milioane - şi puţin probabil să se încaseze, pentru că ăsta este statul român -, compania este într-o situaţie foare dificilă. Cerem statului român ca să facă nişte pârghii legale prin care, întrucât ni s-au luat aceşti bani, aceştia să se returneze într-o formă legală, şi sunt destule forme“, a adăugat Pârvulescu.