ANALIZĂ Ajutoarele de stat pentru Petrom, reciproc avantajoase. Ce facilităţi au primit petroliştii şi ce a câştigat statul

ANALIZĂ Ajutoarele de stat pentru Petrom, reciproc avantajoase. Ce facilităţi au primit petroliştii şi ce a câştigat statul

În urma privatizării, Petrom s-a transformat dintr-o gaură neagră în cel mai mare plătitor de taxe          FOTO Mediafax

Pe lângă redevenţele mici, compania a beneficiat în mai multe rânduri de scutiri şi înlesniri, dar şi statul a avut de câştigat pentru că Petrom a devenit cel mai mare contributor la buget.

Statul român a acordat în ultimii zece ani ajutoare în valoare de sute de milioane de euro companiei Petrom, principalul beneficiar al sistemului de redevenţe mici la petrol şi gaze naturale.

Ajutoarele s-au reflectat în scutirea de datorii bugetare sau permisiunea de a folosi doar gaze naturale de producţie internă, mult mai ieftine faţă de cele importate din Rusia.

Scandalul redevenţelor, declanşat în ultimele zile, îşi are originea în privatizarea Petrom, operaţiune care a avut loc în anul 2004, când grupul austriac OMV a fost declarat câştigător al licitaţiei internaţionale organizată de către statul român.

În acel moment, austriecii au inclus în contractul de privatizare o clauză de stabilitate, în care se prevedea expres că statul român nu poate majora redevenţele la petrol şi gaze timp de zece ani de la privatizare.

Redevenţele se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului.

Anual, statul colectează din redevenţele la petrol şi gaze naturale o sumă situată în jurul a un miliard de lei.

Redevenţele mici au fost „mană cerească“ pentru Petrom: compania a realizat cea mai mare parte a profitului EBIT (înainte de dobânzi şi taxe –n.r.) numai din divizia de explorare şi producţie.

Astfel, Petrom a înregistrat pe întreg anul 2013 un profit EBIT de 5,95 miliarde de lei, în vreme ce divizia de explorare şi producţie a generat singură 5,5 miliarde, potrivit ultimului raport financiar al companiei.

Avantaje şi pentru Romgaz


De aceste redevenţe scăzute a beneficiat şi Romgaz, companie controlată de către statul român.

De altfel, nu numai legea de aprobare a privatizării Petrom bloca majorarea redevenţelor, ci şi contractele de concesiune a zăcămintelor.

Spre exemplu, dacă un contract de concesiune este semnat pe 25 de ani, atunci statul poate creşte redevenţa abia peste 25 de ani.

Astfel, chiar dacă legislaţia prevede faptul că statul poate majora redevenţele de la finele lui 2014, acest lucru nu produce efecte decât pentru viitoarele concesiuni pe care le va acorda statul român, nu şi pentru zăcămintele deja exploatate de către Petrom şi Romgaz.

Sau le poate majora unilateral şi se expune riscului de a plăti despăgubiri.

Liber de datorii la privatizare


Pentru a face mai atractivă privatizarea, Guvernul Năstase a mai decis în 2004 şi ştergerea datoriilor şi penalităţilor Petrom la bugetul general consolidat al statului.

Astfel, potrivit raportului financiar al Petrom pe anul 2004, prin Ordonanţa de Guvern nr.15/2004, statul a renunţat la 9.525 de miliarde de lei vechi. La cursul mediu din acel an, acest lucru înseamnă 300 de milioane de dolari.

La aceste sume se adaugă şi factura pentru ecologizarea terenurilor, pe care, tot prin contract, statul român şi-a asumat că o va plăti.

Raportul anual pe anul 2010 al Petrom estimează că aceste costuri ar putea atinge sume de 2,45 miliarde de lei, adică 601 milioane de euro la cursul de la acel moment.

Suma este apropiată de valoarea de 669 milioane euro pe care grupul austriac OMV a achitat-o pentru preluarea a 33,34% din acţiunile Petrom.

Gaze ieftine pentru termocentrala Brazi


Un alt moment interesant în relaţia dintre Petrom şi stat s-a desfăşurat în anul 2012, când Petrom a obţinut dreptul de a utiliza doar gaze din producţia naţională la termocentrala de la Brazi, nemaifiind obligată să facă un „coş“ cu importurile din Rusia – mult mai scumpe.

Mai exact, în vreme ce toată industria şi populaţia au fost forţate să plătească această cotă de importuri, atât Petrom, cât şi Romgaz au beneficiat de această prevedere.

Pe româneşte, acest artificiu legal a permis reducerea costurilor pentru termocentralele de la Brazi şi Iernut, cea din urmă fiind deţinută de către Romgaz.

Consiliul Concurenţei şi-a dat acordul pentru această măsură, dar numai în condiţiile în care de prevederile ei beneficiază toţi producătorii de gaze cu termocentrale proprii.

Aceştia oricum nu erau decât doi, deoarece Amromco, Raffles Energy, Aurelian Oil & Gas şi Foraj Sonde – ceilalţi producători de gaze din România – sunt prea mici şi nu au propriile centrale.

Autorităţile au luat această măsură în ciuda protestelor industriaşilor. Anterior, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) câştigase un proces cu Petrom pe această temă.

Ce a câştigat statul


Pe de altă parte, în cei zece ani de la privatizare, Petrom s-a transformat dintr-o companie-problemă a Guvernului în cea mai mare societate din România şi cel mai mare contributor la buget.

Statul a profitat din plin din acest „mariaj“, după ce Petrom şi-a crescut vânzările de la 8,6 miliarde de lei în 2004 la 24,1 miliarde de lei în 2013. Triplarea vânzărilor a adus mari sume de bani la buget, din moment ce statul colectează jumătate din preţul unui litru de carburant, prin TVA şi accize.

Tehnic vorbind, însă, aceste taxe nu sunt ale Petrom, ci sunt plătite de către consumatori.

Concomitent, Guvernul a introdus în 2013 o taxă specială de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe liberalizarea preţului la gaze.

Acestea vor fi prelungite cu încă un an, potrivit Ministerului de Finanţe, după ce premierul Victor Ponta a anunţat prelungirea cu un an a redevenţelor actuale. În fine, din 2014, Guvernul Ponta a impus şi taxa pe construcţii speciale, de 1,5% din valoarea activelor, plus o acciză de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi.


Facilităţi şi pentru Rompetrol şi Lukoil


Petrom nu este singura companie din domeniul petrolier care a beneficiat de ştergerea datoriilor, astfel de înlesniri primind şi Rompetrol, şi Lukoil.

Statul a decis în anul 2003 transformarea datoriilor Rompetrol către buget în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani, valoarea acestora fiind de 603 milioane de dolari. Însă, în 2010, Rompetrol – deţinut de către grupul kazah de stat KazMunaiGaz – a răscumpărat doar 71 de milioane de dolari, iar restul a fost convertit în acţiuni.

Statul român a devenit, astfel, acţionar, cu 44% din acţiuni.

Anul trecut, Guvernul a semnat cu Rompetrol un memorandum prin care kazahii se obligă să plătească 200 de milioane de dolari pentru răscumpărarea a 26,6% din acţiuni şi a promis crearea unui fond de investiţii de un miliard de dolari.

Numai că astfel statul nu îşi va mai recupera niciodată întreaga valoare a datoriei.

Grupul rus Lukoil a beneficiat, la rândul său, de o ştergere de datorii.

Lukoil a cumpărat în anul 1998 rafinăria Petrotel din Ploieşti pentru 53 de milioane de dolari şi promisiunea unor investiţii.

Numai că, ulterior, în 2002, Guvernul Năstase a şters datorii de 92,5 miliarde de lei vechi, echivalentul a 3 milioane de dolari.

Grupul Lukoil a fost implicat acum două luni într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani de 230 de milioane de euro. Mai mulţi directori ai Petrotel sunt cercetaţi.

Mai puteţi citi: 
 

 

citeste totul despre: