Cristian Troncotă: „Deconspirarea unui ofiţer acoperit afectează şi credibilitatea serviciului de informaţii din care face parte”

Dezbatere Historia: Unde va duce cazul Turcescu? Cum au funcţionat „acoperiţii“ în istoria modernă a României 

Gestul fără precedent făcut de Robert Turcescu, care s-a declarat ca fiind ofiţer acoperit, a generat un val de speculaţii şi scenarii privind urmările acestui act.

Ştiri pe aceeaşi temă

Identitatea agenţilor sub acoperire este clasificată în toate ţările ca secret de stat, iar deconspirarea se pedepseşte legal. 

Dar ce este cu adevărat un ofiţer acoperit şi cum a funcţionat  această instituţie în România modernă?
Am discutat de la dezbaterile ”Historia” de la Adevărul Live cu cei care sunt specialişti în domeniu, profesorul Cristian Troncotă, unul dintre cunoscătorii în detaliu a istoriei serviciilor secrete româneşti. O dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă, redactor şef al revistei ”Historia”.
 
Prof. Cristian Troncotă a definit calitatea de agent sub acoperire. ”Un ofiţer acoperit este sursa umană secretă, adică informaţii culese din surse umane. De regulă, sunt agenţi care colaborează cu instituţia pe bază de contract. Insitutţia nu divulgă niciodată identitatea persoanei, iar dacă se întâmplă din alte cauze decât din vina acesteia, este obligată să-i asigure un venit. Este o legătură pe viaţă, din care nu ieţi decât cu picioarele înainte”, a declarat profesorul.
 
Cristian Troncotă: ”Consecinţele gestului făcut de Robert Turcescu sunt foarte grave. Se pune întrebarea: cine vrea să deconsipire un ofiţer de acoperire? Este în dezavantajul serviciilor de informaţii să faci acest lucru. E greu să ieşi cu onoare din această situaţie, îţi pierzi credibilitatea”. 
 
România avea un loc proeminent în domeniul intelligence, colaborând în perioada interbelică cu agenţiile de profil din Marea Britanie, Franţa sau Germania.
 

 
Cristian Troncotă: ”Serviciile româneşti de informaţii sunt foarte apreciate şi în prezent. În 2004, am scris cartea ”Careul de aşi”. Aici intre serviciile britanice, americane, ruseşti – din perioada sovietică şi israeliene. Este un careu în care alţii nu au loc. La nivel de NATO, românii au colaborări cu serviciile britanice şi americane, ceea ce spune foarte mult”. 

Potrivit specialistului, serviciile de informaţii îşi iau toate măsurile pentru a împiedica deconspirarea agenţilor sub acoperire.
”Un singur om ştie identitatea ofiţerului acoperit, este vorba de ofiţerul recrutor. Legăturile sunt impersonale, numele folosit este doar cel conspirativ”, afirmă Cristian Troncotă.
 
Cristian Troncotă: ”Deconspirarea unui ofiţer afectează şi credibilitatea serviciului de informaţii din care face parte. Cum se poate depăşi un moment din acesta? Ar trebui ca serviciul să nu intră în acest joc, pentru că legea îi dă dreptul să tacă. Activitatea de informaţii este secretă. Nu mă poţi pune să comentez pentru că astfel încalc legea”. 
citeste totul despre: