„Uşi” prin care Rusia ar putea intra în România, prezentate în volumul colectiv „Vin ruşii! Cinci perspective asupra unei vecinătăţi periculoase”

Sabina Fati

Marţi, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc lansarea volumului colectiv, apărut la editura Humanitas, „Vin ruşii! Cinci perspective asupra unei vecinătăţi periculoase”, la care au contribuit Vitalie Ciobanu, Sabina Fati, Valentin Naumescu, Ioan Stanomir şi Marian Voicu. La evenimentul de lansare, Fati a vorbit despre câteva posibile căi prin care Rusia  s-ar putea insinua în România.

Spaima de ruşi a înlocuit de mult în mentalul românesc frica de turci sau de tătari. De fiecare dată, năvălirea sau ocupaţia s-a numit protectorat sau alianţă. Doar că, spre deosebire de alţii, ruşii veneau cu gândul de-a rămâne. Dincolo de raptul teritorial, de jaf, de crime, ocupaţia rusească mai avea un rezultat – şi cel mai important: scotea la lumină, punea laolaltă şi aducea în frunte tot ce era mai netrebnic şi mai venal în societate. 

Tuturor vecinilor mai slabi marele imperiu eurasiatic le-a aplicat acelaşi tratament. De trei decenii, lumea noastră aspiră la valorile civilizaţiei occidentale – democraţia liberală, drepturile omului şi libertatea individului. 

Rusia propune acum alternativa: societatea închisă, în care statul, iar nu individul, este supremul scop, „democraţia“ dirijată, iliberală, simbioza dintre puterea politică şi religie, post-adevărul, adică minciuna susţinută fără scrupul, militarismul, xenofobia, protecţionismul şi autoritarismul unei puteri stăpâne pe viaţa oamenilor. În încercarea ei, se sprijină pe vocile resentimentului şi urii, pe care le susţine oriunde le găseşte. 

Volumul „Vin ruşii! Cinci perspective asupra unei vecinătăţi periculoase” conţine perspective care încearcă să povestească trecutul şi să desluşească prezentul, pentru ca viitorul să nu ne mai surprindă. Una dintre aceste perspective este cea a jurnalistei Sabina Fati care a vorbit despre posibile lucruri care s-ar putea întâmpla la nivelul relaţiei România-Rusia.

Discursul unionist

Prima dintre posibilele căi prin care Rusia ar putea pătrunde în România este, în viziunea Sabinei Fati, discursul unionist. 

„Ştiu că mulţi îşi doresc unirea României cu Republica Moldova, dar discursurile din ultima perioadă se aşează pe un calapod dorit de Moscova”

Aceasta a mai explicat că nu demult ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, îi sugera României să preia Basarabia după modelul Crimeii, anexată de Federaţia Rusă în 2014, prin referendum. Kuzmin puncta în această discuţie că este simplu, căci Rusia ar recunoaşte imediat acastă unire şi toată lumea ar fi mulţumită. 

Fati explică însă că o astfel de unire, în afara unor aranjamente occidentale, pune România într-o postură dificilă. Dacă însă acest lucru s-ar întâmpla, există mai multe posibile ipoteze, printre care faptul că ar apărea o comunitate rusă care ar cere drepturi, şi, posibil, şi servicii secrete, persoane trimise de acolo pe teritoriul ţării. 

„Deja Dodon vorbea, acum două zile, despre un nou război în Transnistria. Sunt ipoteze de lucru, lucruri care s-ar putea întâmpla...Pe de altă parte, Republica Moldova are în interiorul ei Transnistria, un spaţiu care n-a fost niciodată al României, în care există armament rusesc şi care funcţionează de fapt după regulile Rusiei, nu după regulile Chişinăului”. 

Chestiunile de natură economică

Rusia ar avea şi mijloace economice prin s-ar putea insinua în ţară, unul dintre acestea fiind felul în care investitorii ruşi ar putea intra pe piaţa românească, „sub umbrelă, sau sub un brand occidental, cum se şi întâmplă adesea, fără ca noi să ştim”. Fati a punctat că mai multe fonduri de investiţii occidentale sunt controlate de ruşi, dar şi o serie de întreprinderi. „Ştim că a fost privatizată toată industria de aluminiu din România”.

Moscova, a treia Romă 

Calea tradiţională a ortodoxiei ar fi cea de-a treia cale propusă de Fati prin care ruşii ar avea o influenţă masivă în România. Aceasta a invocat datele unui sondaj realizat în 2017 (de Centrul de Cercetare Pew din SUA. cu privire la religiozitatea oamenilor şi popoarelor din centrul şi estul Europei- n.r), conform căruia 65% dintre români consideră că Rusia are obligaţia de a-i apăra pe creştini, în condiţiile în care 74% din respondenţii români văd religia ca pe un element de identitate naţională. 

De asemenea, 52% dintre români consideră că e nevoie de o Rusie puternică pentru contrabalansarea influenţei Occidentului. „Asta e o opinie a majorităţii”, a mai spus, dezamăgită, Sabina Fati.

Totuşi, conform aceluiaşi sondaj, românii sunt pe primul loc în topul ţărilor cu o încredere mare în necesitatea unei relaţii strânse cu SUA şi cu Occidentul, procentul fiind de 82%.

Slăbiciunea politică 

„E suficient că politicienii noştri fragilizează situaţia”, şi-a continuat Sabina Fati expunerea, descriind guvernul ca fiind unul „slab, fără strategii, interesat să pună în aplicare interese personale şi de grup, dezinteresat de interesul naţional”. 

Unul dintre cele mai periculoase lucruri la acest nivel este discursul coaliţiei aflate la guvernare care vorbeşte despre colonizarea României de către Occident, „într-o perioadă în care România trăieşte cel mai bine, are cea mai solidă umbrelă de securitate asupra ei din istorie”. Lucrurile ar sta altfel, în viziunea jurnalistei, dacă am avea o guvernare coerentă, care să nu fragmenteze societatea, care ar putea să încerce să producă mai degrabă coeziune decât fracturi...planuri de viitor, care să nu aibă un discurs anti-occidental”. 

Mai mult, a adăugat Fati, dacă pe alte state le ajută geografia, pe români nu-i ajută, iar o privire îndreptată spre Polonia s-ar putea să ne înveţe foarte multe. 

Jurnalista Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Este corespondenta Radio Free Europe/Radio Liberty la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al Revistei 22. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

 În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării. 

Volume publicate: Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15.000 km, 2500 de ani de istorie, Humanitas, Bucureşti, 2015; Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918, 2007; Stelian Tănase (ed.), Călin Anastasiu, Sabina Fati, Romania in the Gray Zone, National and Regional Security in Eastern Europe after Madrid, 2004. 

A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care: Victor Bârsan (ed.), De la post-comunism la pretranziţie, 1997; Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina (eds), România în UE: Trei ani de la aderare, 2010. Cel mai recent volum al său este un amplu reportaj documentar: Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time, Humanitas, 2016.