Ce să citeşti pe vremea vacanţei de vară?

"Princessa Sophie Luna Alice de Piaţa Romană", mascota Editurii Vremea, ne îndeamnă la lectură

Vara parcă ai mai mult timp să te bucuri de-o carte. Cel puţin pentru cei ce obişnuiesc să petreacă ore plăcute pe un şezlong la malul mării, cartea este cel mai bun prieten. Aşa că Editura Vremea vă propune un top al cărţilor alături de care să savuraţi din plin concediul de vară.

Flori din trecut. Regine şi prinţese regale ale României, Lelia Zamani şi Emanuel Bădescu. Un album foto numai bun de luat pe plajă. Este un album foto de familie, dedicat prezenţelor feminine ale Casei Regale. Fragmente de jurnale, dezvăluiri intime, fotografii necunoscute publicului larg – toate sunt cuprinse în această carte care îl apropie pe cititor de fiecare dintre prinţesele şi reginele României.

Porumbacu, de Henri Stahl. Memorii pline de emoţie din Primul Război Mondial. Henri Stahl, romancierul, în haine soldăţeşti, descrie nu doar oroarea războiului, ci şi culisele militare, sociale ale tranşeelor. Un fin observator al naturii umane, Henri Stahl pune în valoare deosebirile de tip social şi mental dintre soldaţi, în funcţie de regiunile ţării din care aceştia provin, dificultăţile de comunicare, dar şi capacitatea de a găsi un numitor comun: interesul naţional. Cartea este dinamică, pe alocuri cu accente umoristice, plină de viaţă, tocmai într-un context dramatic al morţii.

Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbaţi foarte cumsecade, de Liviu Radu. Un roman SF fascinant, pornind de la o realitate istorică pe care o transformă într-o intrigă cu totul neaşteptată. Secretarele celor mai teribili conducători germani ai secolului nostru răspund unor chestionare  despre activitatea şefilor, iar premisa este răvăşitoare: cei pe care o lume întreagă îi cunoştea drept nazişti erau, de fapt, comunişti. Cine îşi poate imagina o lume în care tot ce pare imposibil este nu doar posibil, ci realitate?

Povestiri din alte vremi, de Constantin Avramescu. Constantin Avramescu este vicepreşedintele Jockey Club, un om cu o excepţională experienţă de viaţă, un om plin de amintiri minunate. Cartea publicată la Editura Vremea este precum o călătorie în timp, parcurgi aproape o sută de ani ca vântul, alături de un aristocrat pe post de povestitor. Cele mai dificile momente ale istoriei secolului XX sunt redate cu emoţia reală a celui care le-a trăit ca experienţe personale, de familie. Figuri ale istoriei naţionale, chiar dintre cele mai controversate, se împletesc în această carte cu figuri de militari ai familiei Avramescu.

Partida de vânătoare, de Stelian Tănase. 

Un roman fabulos, despre o tânără scriitoare debutantă şi toate provocările sentimentale, scriitoriceşti şi chiar fantastice prin care trece împreună cu personajele primului ei roman. Există trei planuri în această carte: povestea lui Ţumpi, tânăra scriitoare debutantă, intriga politică şi erotică pe care Ţumpi o imaginează prin personajele sale, şi întrepătrunderea celor două planuri, încât nu mai ştii cine e imaginaţia cui. O carte delicioasă, plină de umor, de situaţii imposibile şi de personaje extrem de actuale.

Lungul drum al nopţii către zi. Memorii 1948-1978, de Dinu Ghika. Un jurnal senzaţional, scris cu zeci de ani în urmă, şi publicat de nepoţii lui Dinu Ghika. Cine a trăit anii comunismului îi va retrăi prin această carte în cu totul altă cheie – una ceva mai suportabilă, cu unele accente umoristice (tipicul haz de necaz al românului), iar cei ce nu au prins anii comunismului vor pricepe oroarea acelor timpuri şi perversitatea unui regim caracterizat prin dictatura mediocrităţii. Ce însemna pe vremuri să mergi la mare – dacă ţi se dădea de la stat! Ce însemna pe atunci să împarţi locuinţa cu străini violenţi şi neciopliţi! Ce însemnau pe atunci relaţiile profesionale – marcate de corupţie, evident!

Viaţa mea ca spioană, de Katherine Verdery. O americancă pasionată de antropologie vine în România anilor ʹ80. Imediat e considerată de autorităţile comuniste române drept o ameninţare. Este primită, dar, evident, pusă sub observare. Şi de aici se construieşte o reţea de spioni şi turnători  în jurul acestei americance. Pe Katherine Verdery o prinde căderea comunismului ceauşist în România. Descoperă, cu stupoare, că are un dosar la Securitate. Îl cere. Îl citeşte. Descoperă un alt „eu”. Decide să reia legăturile cu toţi cei care o turnaseră la Securitate. Şi îi confruntă. Are chiar compasiune pentru ei. Scene emoţionante şi halucinante pentru un român care a trăit şi el oroarea de a descoperi că prietenii dragi, amanţi şi chiar rude l-au „pârât” Securităţi. Dar cu totul alte reacţii.