INTERVIU VIDEO Viktoria Tolstoy, solistă de jazz: „Sângele meu rusesc se reflectă în muzica pe care o cânt“

Strănepoată a scriitorului rus Lev Tolstoi, la a patra generaţie, născută în Suedia, Viktoria Tolstoy a luat numele celebru din familie la vârsta de 18 ani, subliniind totuşi că „Hei, sunt cântăreaţă, nu scriitoare!“.

Îi întâlnesc pe suedezii Viktoria Tolstoy (39 de ani) şi Jacob Karlzon (43 de ani) într-o sală de conferinţă a Hotelului Moxa din Capitală, cu bagajele făcute. Într-o oră trebuie să fie la aeroport, dar nu se grăbesc, totuşi. Comandă câte o cafea şi o savurează liniştiţi, în timp ce discutăm. „De la ce ziar spuneaţi că sunteţi?“, mă întreabă pianistul. Îi zic „Adevărul“ şi îi traduc în engleză, ca să înţeleagă mai bine. Viktoria ridică sprâncenele, mirată: „«The Truth»/«Adevărul!». Ce bine! Te aşteptam de mult timp!“, exclamă artista, pufnind amândoi într-un râs autentic. 

Veniţi astă-toamnă în Bucureşti pentru Festivalul „Viaţa e frumoasă“ (7-17 noiembrie), Viktoria Tolstoy şi Jacob Karlzon au mai concertat în România în urmă cu şase ani, la Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna, „in the middle of nowhere “/„în mijlocul pustietăţii“, cum spunea Viktoria la acea vreme. 

„Ţin minte că am călătorit o zi întreagă şi era extrem de cald când am ajuns la aeroport, apoi ne-am urcat într-o maşină care ne-a dus acolo, sus, unde îngheţam de frig“, rememorează Jacob, pianistul care o acompaniază pe Vik-toria. „Însă a fost o experienţă fantastică“, încheie el. Cei doi au pornit într-un turneu de promovare a celui mai recent album lansat împreună, „A Moment of Now“.

„TOLSTOI? CINE E TOLSTOI?“

Viktoria Tolstoy este stră-stră-strănepoata clasicului rus Lev Tolstoi. Legătura ei cu familia scriitorului se rezumă, însă, la nume. Nu are rude în Rusia şi nu este ataşată emoţional de istoria literară pe care au scris-o strămoşii ei. Această urmaşă a lui Tolstoi este o suedeză veritabilă. 

„Mi-am schimbat numele abia la 18 ani, fiindcă iniţial aveam un nume de familie tipic suedez. M-am gândit că numele mamei (n.r. – Tolstoi) este mai potrivit decât cel al tatălui. Nu am fost crescută ca o Tolstoi, ci ca o Chambary“. Dacă a ajutat-o acest nume? Bineînţeles că da. „Tu ai întrebat de nume, toţi jurnaliştii mă întreabă, sunt curioşi, scriu, vorbesc despre asta şi îl reţin. Cred că multă lume începe să-mi asculte muzica datorită numelui (râde).“ 

Unii exagerează, totuşi, insistând să vorbească numai despre rădăcinile numelui său. „Am dat un interviu la un moment dat în care am vorbit aproape în totalitate despre Tolstoi. Reacţia mea a fost: «Hei, sunt cântăreaţă, nu scriitoare!». Acum e mai bine, lumea ştie destule lucruri şi abordează mai rar subiectul“, spune Viktoria. 

Familia ei numără, totuşi, mulţi artişti. „Sunt pictori, actori, muzicieni, cred că toţi moştenesc spiritul artistic în sânge, de la Tolstoi“, spune artista, pentru care literatura rusă a rămas în mare parte o enigmă. 

A STUDIAT MUZICA ÎN FAMILIE

„Sângele meu rusesc se reflectă în muzica pe care o cânt. În rest, legătura este acolo, dar destul de îndepărtată.“ Se ştie despre Viktoria că nu a făcut nici măcar un curs de muzică. Publicul ei a fost dintotdeauna familia, care a încurajat-o încă de când avea câţiva ani. „Pregătirea mea s-a desfăşurat acasă, împreună cu părinţii, şi încă de mică am început să cânt cu artişti mai experimentaţi. La 18 ani, cineva m-a remarcat în public şi mi-a propus să înregistrez un album. Mi-am terminat studiile, am înregistrat primul album şi iată-mă aici. A fost ca un basm, un vis devenit realitate“, îşi aminteşte Viktoria Tolstoy. 

Toţi jurnaliştii mă întreabă de nume, sunt curioşi, scriu, vorbesc despre asta şi îl reţin. Cred că multă lume începe să-mi asculte muzica datorită numelui. Viktoria Tolstoy, solistă de jazz

Viktoria cântă alături de Jacob Karlzon de 15 ani, încălzind inimile iubitorilor de jazz din toate colţurile lumii. Au început să cânte în duet dintr-o întâmplare. „Eram prin anii ’90, eu aveam un trio cu care trebuia să concertez pentru o săptămână întreagă la Londra. Pianistul meu nu a putut veni atunci şi l-am înlocuit cu Jacob. Săptămâna aceea a fost magică şi apoi am hotărât că el va deveni oficial pianistul meu“, povesteşte Viktoria, amestecând zahărul în ceşcuţa de cafea cu lapte. 

„NOI NE CREĂM PROPRIILE POVEŞTI“

În concertele lor înregistrate, le vezi zâmbetele cum se nasc unul după altul: Viktoria rosteşte un cuvânt cu sensibilitate, Jakob o completează printr-un joc fin al clapelor, surâzând complice. 

„Uneori, când întâlneşti anumiţi oameni, te marchează în mod pozitiv şi ştii că acea relaţie o să funcţioneze. Încă de la început am zis «Uau! O să fie o săptămână pe cinste!». Poate fi vorba de un interes de scurtă durată, dar la noi s-a tot perpetuat şi iată-ne aici“, spune Jacob, zâmbind.

Una dintre înregistrări, a piesei „Against All Odds“ de pe noul lor album, e o armonie de sunete şi de emoţii. „Pentru mine, nu contează dacă e jazz sau pop sau alt gen de muzică. Îmi place când e haos în jurul meu, când aud oamenii râzând, vorbind. Pot spune chiar şi prostii, nu contează. În secunda în care deschid gura şi încep să cânt, se întâmplă ceva ce nu pot explica. Sunt în totalitate concentrată pe ceea ce fac“, explică Viktoria. 

Viktoria Tolstoy alături de pianistul Jacob Karlzon FOTO viktoriatolstoy.com

Pregătirea lui Jacob ca pianist a început cu mulţi ani în urmă, însă i-a constatat importanţa abia mai târziu. „Atunci când cânţi la un instrument, exerciţiul este cultivat ani la rând, încă din perioada studenţiei. Când auzi întruna că trebuie să exersezi cât mai mult, lucrul ăsta te plictiseşte groaznic. Însă e important să cânţi mereu cu public, pentru că aşa înţelegi cât de important este să fii pregătit“, spune Jacob, care cântă şi alături de trupa JK3. 

„A FI LIBER ÎNSEAMNĂ A FI DIFERIT“

„Muzica pe care o cântăm este foarte integrată în vieţile noastre“, completează pianistul, referitor la relaţia cu Viktoria. „Cântăm, vorbim, râdem şi continuăm să facem asta şi pe scenă. Apoi, concertul continuă la restaurant, de exemplu. Este un proces în desfăşurare. Noi ne creăm propriile poveşti, fiindcă vedem lucrurile în mod diferit, şi le îmbinăm. Imaginaţia funcţionează în permanenţă“, spune el.

Pentru Viktoria, jazzul înseamnă libertate de exprimare şi de improvizaţie, de-asta iubeşte atât de mult muzica aceasta. 

„Deşi sunt artişti care cântă un jazz al anilor ’60 şi spun că se simt liberi, muzica lor tinde să sune cam la fel“, o susţine Jacob Karlzon. „Or, a fi liber înseamnă a fi diferit, deschis la minte“, punctează artistul. 

Este un proces în desfăşurare. Noi ne creăm propriile poveşti, fiindcă vedem lucrurile în mod diferit, şi le îmbinăm. Imaginaţia funcţionează în permanenţă. Jacob Karlzon, pianist

Viktoria nu-şi compune singură versurile, de acest lucru se ocupă textiera sa. Jacob, în schimb, face asta atât pentru el, cât şi pentru formaţia sa, JK3. „E important să şi compui muzică, fiindcă influenţează felul în care o interpretezi“, spune Jacob. „Aflu lucruri noi despre tine“, remarcă Viktoria, mirată. „Ar trebui să facem interviuri împreună mai des. E ca o terapie“, continuă, râzând amândoi zgomotos. „Noi nu prea avem timp să vorbim. Noi râdem“, adaugă Viktoria. Jacob îşi revine în fire. „Prezenţa Viktoriei este mai puternică decât orice sursă de inspiraţie. Ea asigură un mediu creativ“, subliniază pianistul şi apare din nou acel zâmbet complice.