O sută de ani de existență a campusului universitar din Timișoara. Legătura cu Regele Ferdinand al României
0Dacă în 2020 s-a sărbătorit o sută de ani de la înființarea Politehnicii timișorene, în 2023, an în care care Timișoara a devenit Capitală Culturală Europeană, este celebrat Centenarul Campusului Universitar Timișoara.
Ziua de 11 noiembrie are o însemnătate aparte nu doar pentru Universitatea Politehnica Timișoara, ci pentru întreg orașul de pe Bega. Prin semnarea, de către Regele Ferdinand, la 11 noiembrie 1920, a Decretului de înființare a Școalei Politehnice, Timișoara a fost ridicată la rangul de Civitas Academica.
Trei ani mai târziu, același suveran inaugura, la 11 noiembrie 1923, prima clădire proprie a Școlii Politehnice timișorene, Facultatea de Mecanică, o clădire emblematică, atât prin stilul arhitectural, cât mai ales prin funcția pe care a îndeplinit-o, momentul fiind, practic, actul de naștere al Campusului Universitar Timișoara.
Cu acel prilej, Regele Ferdinand a rostit și celebra frază care a devenit devenit motto-ul Politehnicii timișorene: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domneşte într-însa”.
Povestea unei politehnici
Înființarea unei instituții de învățământ superior pune de la bun început problema amenajării unor clădiri potrivite, necesare activității didactice. Acest fapt a stat în atenția inițiatorilor Școlii Politehnice din Timișoara, încă dinainte de apariția decretului de înființare.
Astfel, încă din 1917, o delegație a Primăriei Timișoara s-a aflat la Ministerul Instrucțiunii Publice de la Budapesta, pentru a discuta și elabora proiectul de înființare a Școlii Politehnice la Timișoara.
În ședința respectivă, care a avut loc la 23 noiembrie 1917, delegația timișoreană a prezentat un plan realist de susținere a noii instituții universitare. Municipiul Timișoara se angaja să acorde gratuit, pentru construirea viitoarelor clădiri ale Politehnicii, un teren de 8 hectare pe malul stâng al Begăi, să susțină financiar noua instituției, să amenajeze clădirea unei școli pentru începerea cursurilor, să cumpere cazarma „Franz Joseph” pentru nevoile Politehnicii, să asigure locuințe pentru corpul profesoral și să amenajeze un cămin pentru studenți.
Din păcate, aceste promisiuni nu au ajuns să fie onorate din cauza războiului.
Primul an a început cu 117 studenți
Ulterior, după Marea Unire și alipirea Banatului la România, primarul Timișoarei, Stan Vidrighin, unul dintre cei mai aprigi susținători ai înființării unei instituții de învățământ superior în orașul de pe Bega, adresează un memoriu Consiliului Dirigent de la Cluj prin care susține necesitatea înființării Politehnicii timișorene, precizând și contribuția pe care orașul o va aduce în acest sens: acordarea gratuită a unui teren de 8 hectare care va fi mărit ulterior, amenajarea drumurilor de acces la acest teren, a canalelor de scurgere, a conductelor de apă și electricitate, o subvenție bănească de două milioane de lei, amenajarea unei clădiri pentru funcționarea provizorie a cursurilor până la construirea unui edificiu propriu, totalul cheltuielilor pe care Primăria Timișoara se angaja să le acopere ridicându-se la peste 12 milioane de lei.
Primul an al Școlii Politehnice din Timișoara a început cu 117 studenți în localul unei foste școli (aflată în prezent pe strada Bocșa nr. 6 și aparținând Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului).
Cantina funcționa în vechiul club nautic „Regata” (clădire aparținând astăzi Facultății de Construcții), iar pentru cazare, administrația orașului nu a putut oferi decât o închisoare militară dezafectată, pe actuala stradă Popa Șapcă.
Nevoia unui campus universitar
Rectorul Victor Vâlcovici, venit în 1921, a avut misiunea de a continua opera începută de Traian Lalescu și de a construi, practic aproape de la zero, noua școală. În vastul plan pe care l-a pus la punct pentru devoltarea școlii și-a stabilit ca priorități: construirea unei locații proprii; alcătuirea unui corp profesoral la înălțimea misiunii; organizarea și înzestrarea laboratoarelor pe măsura unei Politehnici.
Prima și poate cea mai stringentă problemă a fost, în 1921, realizarea clădirii Școlii Politehnice. După o documentare temeinică în mari universități din Europa, alături de Victor Vlad și Duiliu Marcu, susține ideea unei structuri pavilionare ca fiind cea mai practică pentru scopurile urmărite.
Victor Vlad a militat pentru crearea unei cetăți universitare în Timișoara, care să grupeze toate edificiile necesare pregătirii forțelor tehnice multă vreme. În acest sens a conceput un proiect de ansamblu, adecvat cerințelor imediate și de perspectivă, cuprinzând zece pavilioane care să îndeplinească exigențele de instruire.
În 1922, Ministerul Lucrărilor Publice, care pe vremea aceea tutela Şcoala Politehnică, a hotărât să execute la Timişoara o clădire în care să se instaleze cea dintâi secţie a noii Şcoli Politehnice, anume secţia de Mecanică. Lucrările vor fi realizate sub conducerea arhitectului Duiliu Marcu, într-un stil neo-românesc ce e admirat și astăzi pentru calitățile sale artistice și arhitecturale.
Pavilionul Mecanic după planurile lui Duiliu Marcu
La 11 noiembrie 1923 se inaugurează „Pavilionul Mecanic”, prima clădire proprie Şcolii Politehnice, construită pe bulevardul Mihai Viteazu, pe terenul atribuit de Primărie.
În toamna anului 1927, noul local al căminului Politehnicii şi-a putut primi oaspeţii. Căminul a fost realizat, ca şi pavilionul Facultăţii de Mecanică, în conformitate cu planul de ansamblu conceput de arhitectul Duiliu Marcu, fiind singurul construit, din cele patru propuse, după planurile autorului.
În 1930 se finalizează clădirea ce adăposteşte cantina, situată alături de cămin, în aceeaşi incintă. Realizată după proiectul arhitectului Duiliu Marcu, aceasta cuprinde o sală unde pot lua masa 450 studenţi. Folosind aceleaşi materiale, cărămida aparentă şi praful de piatră, arhitectul Duiliu Marcu, reuşeşte să creeze un ansamblu armonios, chiar şi cu cele doar trei clădiri realizate din amplul său proiect.
Ulterior, baza materială a Politehnicii timișorene se dezvoltă în ritm alert, ajungând în prezent la 100 de imobile ce stau mărturie a tuturor evenimentelor din ultima sută de ani și care constituie un patrimoniu neprețuit nu doar al universității, ci al întregului oraș.
Donația familiei Muhle
Istoria Școlii Politehnice timișorene este scrisă și prin aportul renumitului grădinar Wilhelm Muhle și a fiului său Arpad, cei care aprovizionau cu flori familile regale ale Europei din acele vremuri. Acesta avea să doneze Școlii Politehnice, la înfințare, un teren ce făcea parte din parcul și grădinile din proximitatea casei sale, aflată și acum la intersecția străzilor Babeș și Mihai Viteazul.
Grădinile donate erau cele aflate între curtea casei grădinarului și drumul ce mergea paralel cu malurile principalului braț al canalului Bega. Acesta este terenul prin care arhitectul Duiliu Marcu, la începutul anilor 1920, propunea un ansamblu impresionant de clădiri în stil neo-românesc cu influențe regionale, și un parc ce s-a păstrat până în zilele noastre în preajma Corpului A al Facultății de Mecanică, Căminul MNV și Cantina MV, singurele clădiri păstrate din propunerea inițială a arhitectului.
Aniversare la Facultatea de Mecanică
Ziua de vineri, 10 noiembrie 2023, este dedicată aniversării de 100 de ani de la înființarea Departamentului de Rezistența Materialelor din cadrul Facultății de Mecanică, ce va avea loc la ora 10.00, în amfiteatrul 104 al Facultății de Mecanică, dar și a 75 ani de Chimie Industrială în Timișoara, eveniment ce va avea loc la ora 11.00, în Auditorium-ul Centrului de Conferințe al UPT.
100 de ani de Campus UPT (unu unu zero zero unu zero zero – în cod binar) reprezintă nu doar un secol de excelență academică, ci și un moment al schimbării de paradigmă, de transformare și adaptare la era digitală. Expoziția „unu unu zero zero unu zero zero” reflectează la istoria campusului Universității Politehnica Timișoara, punând în lumină diverse momente, la modul în care patrimoniul construit influențează natura comunității și culturii sale.
Expoziția se împarte în trei spații: holul principal al Facultății de Mecanică (prima clădire din ansamblul proiectat de arh. Duiliu Marcu, în 1923), căminul 1 MV și cantina ARChA.
Vernisajul expoziției va ave loc vineri, 10 noiembrie de la ora 19.00, iar expoziția va putea fi admirată în perioada 10.11.2023 - 10.02.2024.
UPT Campus 100
Evenimentul aniversar central va avea loc în data de 11 noiembrie 2023, începând cu ora 11.00, la ARChA - o clădire de patrimoniu a Politehnicii, un spațiu recent reamenajat, cu destinație culturală, unde comunitatea academică și toți cei care îi sunt alături va sărbători valorile, principiile și realizările care au marcat destinul Politehnicii timp de peste 100 de ani.
În data de 15 noiembrie 2023 va avea loc vernisajul unei instalații care prezintă o documentare despre istoria familiei Muhle.
Echipa Campus Creativ UPT a pregătit un eveniment pe măsură, ce va avea loc vineri, 17 noiembrie 2023, începând cu ora 19.00: proiecția unui film documentar despre viața și istoria campusului UPT, animație regizată de Carmen Lidia Vidu.
Anna Rosling Rönnlund, designer suedez și specialist în vizualizarea datelor, autoarea cărții – “Factfulness: Ten Reasons We're Wrong About the World – and Why Things Are Better Than You Think”, va prezenta o conferință, pentru prima dată în România.
Va mai fi o instalație de lumină realizată de arhitectul Dorin Ștefan Adan, pictura murală realizată de Lucian Barbu, conceptul de iluminat ambiental realizat de Anda Maier și video mapping pe cladirea Bibliotecii Centrale a Universității Politehnica Timișoara, realizat de Electronic Resistance. În final va avea loc un concert cu trupa Noblesse Oblige.
Se încarcă comentariile...
