La 100 de ani de campus universitar în Timișoara, studenții de la Poli vin cu o viziune pentru anul 2045

0
0

Proiectul „Campus UPT 2045” a presupus participarea studenților de la Facultății de Arhitectură și Urbanism la un proces de co-creare împreună cu personalul didactic, a cărui rezultat oferă o primă viziune de dezvoltare a campusului Universității Politehnica pentru următorii ani.

Proiect de restaurare a Cantinei MV FOTO UPT
Proiect de restaurare a Cantinei MV FOTO UPT

Am intrat în 2023, an în care Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii. Și tot în 2023 sărbătorim 100 de ani de la inaugurarea primei clădiri a Școlii Politehnice timișorene, Facultatea de Mecanică, o clădire emblematică, atât prin stilul arhitectural, cât mai ales prin funcția pe care a îndeplinit-o, data de 11 noiembrie 2023 fiind, practic, actul de naștere al Campusului Universitar Timișoara.

Iar cuvintele pe care Regele Ferdinand le-a rostit atunci și care au devenit motto-ul Politehnicii timișorene - „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domneşte într-însa” - s-au întipărit adânc în conștiința bănățenilor.

Scurt istoric al înființării Campusului Universitar Timișoara

Înființarea unei instituții de învățământ superior pune de la bun început problema amenajării unor localuri potrivite, necesare activității didactice. Acest fapt a stat în atenția inițiatorilor Școlii Politehnice din Timișoara, încă dinainte de apariția decretului de înființare.

Astfel, încă din 1917, o delegație a Primăriei Timișoara s-a aflat la  Ministerul Instrucțiunii Publice de la Budapesta, pentru a discuta și elabora proiectul de înființare a Școlii Politehnice la Timișoara.

În ședința respectivă, care a avut loc la 23 noiembrie 1917, delegația timișoreană a prezentat un plan realist de susținere a noii instituții universitare.

Municipiul Timișoara se angaja să acorde gratuit, pentru construirea viitoarelor clădiri ale Politehnicii, un teren de 8 hectare pe malul stâng al Begăi, să susțină financiar noua instituției, să amenajeze clădirea unei școli pentru începerea cursurilor, să cumpere cazarma „Franz Joseph” pentru nevoile Politehnicii, să asigure locuințe pentru corpul profesoral și să amenajeze un cămin pentru studenți. Din păcate, aceste promisiuni nu au mai ajuns să fie onorate.

Traian Lalescu, primul rector al Politehnicii
Traian Lalescu, primul rector al Politehnicii

Ulterior, după Marea Unire și alipirea Banatului la România, primarul Timișoarei, Stan Vidrighin, unul dintre cei mai aprigi susținători ai înființării unei instituții de învățământ superior în orașul de pe Bega, adresează un memoriu Consiliului Dirigent de la Cluj prin care susține necesitatea înființării Politehnicii timișorene. Totalul cheltuielilor pe care Primăria Timișoara se angaja să le acopere se ridicau la peste 12 milioane de lei.

Primul an universitar

Primul an al Școlii Politehnice din Timișoara a început cu 117 studenți (89 în anul întâi și 28 în anul pregătitor), în localul unei foste școli (aflată în prezent pe strada Bocșa nr. 6 și aparținând Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului). Cantina funcționa în vechiul club nautic „Regata” (clădire aparținând astăzi Facultății de Construcții), iar pentru cazare, administrația orașului nu a putut oferi decât o închisoare militară dezafectată, pe actuala stradă Popa Șapcă.

Încăperile văruite în alb, cu geamuri mici, ar fi părut dezagreabile pentru tinerii studenți, dacă o familie de învățători, care preluase administrația noului așezământ, nu ar fi încercat să creeze acolo măcar o parte din căldura unui cămin adevărat.

Rectorul Victor Vâlcovici, venit în 1921, a dificila misiune de a continua opera începută de Traian Lalescu și de a construi, practic aproape de la zero, noua școală. În vastul plan pe care l-a pus la punct pentru dezvoltarea școlii și-a stabilit ca priorități: construirea unui local propriu; alcătuirea unui corp profesoral la înălțimea misiunii; organizarea și înzestrarea laboratoarelor pe măsura unei Politehnici.

Școala Politehnică FOTO Muzeul Național al Banatului
Școala Politehnică FOTO Muzeul Național al Banatului

Prima și poate cea mai stringentă problemă a fost, în 1921, realizarea unui local propriu al Școlii Politehnice. După o documentare temeinică în mari universități din Europa, alături de Victor Vlad și Duiliu Marcu, susține ideea unei structuri pavilionare ca fiind cea mai practică pentru scopurile urmărite.

Victor Vlad a militat pentru crearea unei cetăți universitare în Timișoara, care să grupeze toate edificiile necesare pregătirii forțelor tehnice multă vreme. În acest sens a conceput un proiect de ansamblu, adecvat cerințelor imediate și de perspectivă, cuprinzând zece pavilioane care să îndeplinească exigențele de instruire.

“Mecanica”, prima clădire din campus

În 1922, Ministerul Lucrărilor Publice, care pe vremea aceea tutela Şcoala Politehnică, a hotărât să execute la Timişoara o clădire în care să se instaleze cea dintâi secţie a noii Şcoli Politehnice, anume secţia de mecanică. Lucrările vor fi realizate sub conducerea arhitectului Duiliu Marcu, într-un stil neo-românesc ce e admirat și astăzi pentru calitățile sale artistice și arhitecturale.

La 11 noiembrie 1923 se inaugurează „Pavilionul Mecanic”, prima clădire proprie Şcolii Politehnice, construită pe Bd. Mihai Viteazu, pe terenul atribuit de Primărie.

În toamna anului 1927, noul local al căminului Politehnicii şi-a putut primi oaspeţii. Căminul a fost realizat, ca şi pavilionul Facultăţii de Mecanică, în conformitate cu planul de ansamblu conceput de arh. Duiliu Marcu, fiind singurul construit, din cele 4 propuse, după planurile autorului.

Căminul MV FOTO UPT
Căminul MV FOTO UPT

În 1930 se finalizează clădirea ce adăposteşte cantina, situată alături de cămin, în aceeaşi incintă. Realizată după proiectul arhitectului Duiliu Marcu, aceasta cuprinde o sală de 13 / 26 metri, unde pot lua masa 450 studenţi. Folosind aceleaşi materiale, cărămida aparentă şi praful de piatră, arhitectul Duiliu Marcu, reuşeşte să creeze un ansamblu armonios, chiar şi cu cele doar trei clădiri realizate din amplul său proiect.

În timp însă, Timișoara s-a schimbat, iar la dezvoltarea modernă a orașului o contribuție esențială a adus-o Politehnica.

Acum, la 100 de ani de la edificarea primei clădiri a Campusului Universitar Timișoara, studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism a UPT vin cu o nouă viziune – Campus UPT 2045 – de dezvoltare a acestuia, în ton cu vremurile de azi.

Viziunea studenților pentru campusul universitar UPT

Biblioteca Centrală a Universității Politehnica Timișoara a găzduit, recent, vernisajul expoziției de prezentare a proiectelor realizate de studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism (FAUT).

Proiectul intitulat „Campus UPT 2045”, realizat pe parcursul semestrului 2 al anului 2021-2022, a presupus participarea studenților FAUT la un proces de co-creare împreună cu colegii lor și personalul didactic, a cărui rezultat oferă o primă viziune de dezvoltare a campusului Universității Politehnica pentru următorii ani.

Campusul UPT
Campusul UPT

Proiectul de urbanism stabilește două direcții transversale fundamentale prin temele „smart” și „verde” necesare a fi aplicate fiecărei propuneri.

„Propunerile vizează intervenții de la nivelul întregului campus reunit, inclusiv zona căminelor, practic întregul areal între Bulevardul Mihai Viteazu și Strada Daliei, pentru a detalia apoi intervenția pe cvartalul delimitat de străzile Mihai Viteazu, Traian Lalescu, Victor Babeș și Bd. Vasile Pârvan, cu includerea infrastructurilor UPT până la strada Petre Râmneanțu și intervenții de detaliu pentru creșterea calității spațiilor publice. Studenții au abordat trei scenarii distincte. Proiectul de Peisagistică este gândit în relație cu proiectul de urbanism, în ideea de a transforma campusul într-un campus pentru secol XXI. Proiectul este privit ca un posibil vector de imagine pentru ceea ce ar putea să devină Campusul într-un viitor nu prea îndepărtat", a adăugat Lucian Ronkov, purtătorul de cuvânt al UPT.

„Aleea Studenților, acolo unde sunt realizate propunerile, este de fapt „inima” Campusului și poate cel mai potrivit loc pentru a transmite spiritul UPT", a adăugat Ronkov.

Transformarea Cantinei MV

Proiectul de Restaurare abordează Cantina MV, o clădire de patrimoniu aflată pe Lista Monumentelor Istorice.

Cantina MV
Cantina MV

Având în vedere că Facultatea de Arhitectură și Urbanism a primit în administrarea ei o mare parte din clădire în anul 2021, tema de față și-a propus să studieze felul cum aceasta se poate recupera, conserva și transforma într-un centru de competențe în inovare, cercetare și promovare a facultății.

Scopul este de ridicare a standardelor spațiilor de învățământ prin recuperarea și modernizarea fondului construit existent, oferind astfel o nouă viziune privind procesul educațional, mult mai atent calibrată la dinamica socială și culturală a regiunii. Astfel, clădirea cantinei poate deveni o clădire pilot și, în același timp, model pentru procesul de transformare a campusului conform principiilor Noului Bauhaus European. La demisol este propusă o cantină/fast-food, ca spațiu de coagulare a întregului mediu universitar. La parter și mansardă fiecare echipă de studenți a propus modalități diferite de utilizare a spațiului, iar la mansardă sunt propuse spații destinate FAUT, în special activităților de cercetare din programele de master și doctorat, completate de alte activități specifice unui Centru de Competențe", a mai transmis Lucian Ronkov.

Expoziția de la universitate FOTO UPT
Expoziția de la universitate FOTO UPT

Omagiu adus familiei Muhle

Istoria Școlii Politehnice timișorene este scrisă și prin aportul renumitului grădinar Wilhelm Muhle și a fiului său Arpad, cei care aprovizionau cu flori familile regale ale Europei din acele vremuri. Acesta avea să doneze Școlii Politehnice, la înființare, un teren ce făcea parte din parcul și grădinile din proximitatea casei sale.

Grădinile donate erau cele aflate între curtea casei grădinarului și drumul ce mergea paralel cu malurile principalului braț al canalului Bega. Acesta este terenul prin care arhitectul Duiliu Marcu, la începutul anilor 1920, propunea un ansamblu impresionant de clădiri în stil neo-românesc cu influențe regionale, și un parc ce s-a păstrat până în zilele noastre în preajma Corpului A al Facultății de Mecanică, Căminul MNV și Cantina MV, singurele clădiri păstrate din propunerea inițială a arhitectului.

Campusul actual al facultăților Universității Politehnica Timișoara poate fi regândit ca un parc tematic ce se leagă de istoria unor grădini și a spiritului timișorean de la începutul secolului XX, ce a pus bazele învățământului politehnist", a concluzionat Lucian Ronkov.

Timişoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri