Cum a importat Timişoara modelul de vot din sudul României. „S-a format un alt electorat, lipsit de principii, cu viziuni mai de grabă de stânga“

Explicaţie pentru cei care nu înţeleg cum s-a înroşit Timişoara, un fost bastion al dreptei. Timişoara mai păstrează astăzi doar tradiţia primarului de dreapta.

În urma alegerilor parlamentare de duminică, PSD a câştigat şi la Timişoara, unul din puternicele bastioane ale dreptei în România. Timişoara rămâne cu statutul de oraş unde a izbucnit Revoluţia anticomunistă din 1989, care se declara primul oraş liber de comunism din România, în 20 decembrie 1989. A fost un oraş unde o societate civilă puternică a continuat lupta după 1990 împotriva lui Ion Iliescu şi al FSN-ului, considerat continuatorul Partidului Comunist Român. 

Proclamaţia de la Timişoara, din 12 martie 1990 s-a născut din necesitatea de aduce la cunoştinţa naţiunii române adevaratele idealuri ale Revoluţiei de la Timişoara, unde nu s-a murit pentru ca activişti comunişti din rândurile doi şi trei să treacă în frunte, alături de fosta Securitate, unde s-a revopsit doar gardul.

Iată că după 27 de ani, Timişoara s-a predat. A urmat trendul din judeţ, acolo PSD era câştigătoare de mai mult timp, în special datorită comunelor sărace din zona Lugojului. Spre deosebire de Consilul Judeţean, Primăria Timişoarei nu a fost, însă, condusă niciodată după 1990, de un reprezentant al PSD (FSN-PDSR), ci doar de primari de dreapta. 

Reprezentanţi ai societăţii civile din Timişoara au tras un mare semnal de alarmă asupra schimbării profilului de alăgători din capital Banatului, atunci când USL a câştigat alegerile foarte lejer. Iată ce spunea profesorul şi scriitorul Daniel Vighi, în 2012, când prevestea căderea bastionului dreptei, pentru că foarte mulţi locuitori au ales să plece în străinătate (peste 100.000 de timişoreni au plecat după 1990, conform unor cifre oficiale, însă numărul locuitorilor nu a scăzut, din contră, este în creştere), locul lor a fost luat de emigranţii din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Olt –zone cunoscute pentru modul cum votează pe eşichierul roşu.

„După Revoluţie a urmat un val de critici împotriva lui Ion Iliescu şi FSN. Timişoara a fost un bastion al dreptei, dar lucrurile s-au schimbat mult în decurs de un sfert de secol. Cred că Timişul şi-a pierdut acest renume de judeţ de dreapta. Foarte mulţi timişoreni au plecat în exil, au emigrat. În locul lor a venit o populaţie masivă din sudul României. Timişorenii cu anumite principii şi cu anumite valori au fost înlocuiţi. S-a format un alt electorat, lipsit de principii, cu viziuni mai de grabă de stânga. Din păcate este o altă lume în Timişoara. Cu siguranţă judeţul Timiş e deja unul de stânga, o spun cu părare de rău”, a declarat pentru “Adevărul” Daniel Vighi.

„Au venit indivizi care vorbesc cu dispreţ de istoria locului”

Profilul alegătorului din regiune a fost analizată şi de profesorul Viorel Marineasa, unul dintre vicepreşedinţii Societăţii Timişoara.

„Există un regres în privinţa interesului civic la Timişoara. Foarte mulţi au devenit oameni în turma PSD-ului. Au venit la Timişoara tot felul de indivizi care vorbesc cu dispreţ de oamenii locului, de istoria lui, şi o fac cu nonşalanţă. Înainte, Timişoara avea capacitatea de a asimila, de a-i aduce cumva pe cei veniţi la standarde timişorene. Se poate vedea că cei din a doua generaţie de olteni şi moldoveni îi vorbesc de urât pe cei care vin acum de acolo. Studenţii din Oltenia vin cu anumită educaţie din şcoli. Profesorul lor de istroie îi învaţă că Ceauşescu a fost un mare conducător, iar cel de română că Păunescu a fost o mare valoare. De la părinţi şi bunici ştiu că a fost mai bine în comunism. La ce te poţi aştepta?! Exista un spirit al Timişoarei care i-a deranjat pe FSN-işti, în care s-au cuibărit foştii comunişti, şi din care s-au desprins tot felul de partide cu apucături mizerabile. Timişoara a obosit! S-a schimbat la modul ciudat. Înainte nici nu călcau pe aici cei de stânga, pentru că erau huiduiţi şi primiţi cu răceală”, explica Viorel Marineasa.

Una din problemele cu care se confruntă Timişul când sunt alegeri este prezenţă scăzută la urne. Acest lucru se vede şi astăzi. 

„Probabil că unii oameni fac diferenţa între dreptul de a vota şi obligaţia de a vota. Sunt două lucruri diferite. Nu se duc la vot dacă ei consideră că nu îi reprezintă candidaţii. În altă parte, cei care se duc în număr mare, nu o fac din spirit civic. Foarte mulţi sunt scoşi de primari, merg de frică să nu fie luaţi la ochi că nu au pus ştampila acolo unde trebuie, sau nu au ascultat preotul. În aceste comunităţi primarul şi preotul au voci foarte puternice. Nu există spiritul civic ca la Timişoara”, a spus Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Viorel Marineasa a adăugat. „Este acest dulce abandon al timişorenilor. După momente de euforie, pică totul într-o indiferenţă”.

Prezenţa la vot la alegerile de duminică, 11 decembrie, a fost din nou una scăzută în Timiş, deşi au votat mai multe persoane faţă de alegerile de acum patru ani. Dezamăgirile electoratului de dreapta au fost mari. Începând cu momentul în care PNŢCD şi PNL au făcut alianţă cu Mircea Geoană. A culminat cu formarea USL, în care a intrat un exponent al dreptei, PNL, care a compromis pentru mult timp idealurile acestui partid. 

Cătălin Drulă, candidatul URS Timiş pentru Camera Deputaţilor, a declarat, aseară, după închiderea urnelor, că “PNL şi-a arătat limitele de credibilitate, plăteşte pentru toate alianţele pe care le-a făcut împreună cu PSD şi USL. Asta a afectat foarte mult acest vot şi explică rezultatele de astăzi”.

Dezamăgirea oamenilor este legată şi de faptul că nu mai au încrede în politicienii care nu au făcut nimic în anii de după Revoluţie pentru a susţine Timişul - devenit al doilea contribuitor la bugetul statului centralizat.