Ultimul român care a efectuat transplant de plămâni la clinica AKH din Viena. Cum l-a ajutat munca în grădină să supravieţuiască
0
Gheorghe Cernotoiu, un bărbat de 46 de ani, din comuna gorjeană Turburea, este ultimul român care a beneficiat de un transplant de plămâni la clinica AKH din Viena. Acesta se simte bine după trei ani de la transplant şi îşi duce viaţa în mod normal.
Cernotoiu suferea din tinereţe de o insuficienţă respiratorie severă, iar singura soluţie a fost transplantul. Medicii din România i-au spus că este o minune că trăieşte, deoarece era dezvoltat muşchiul diafragmei care îl ajuta foarte mult la respiraţie. Diagnosticul pe care îl avea a fost emfizem pulmonar juvenil sever.
„Este o problemă veche, din tinereţe. Am fost răcit la 19 ani. Aveam o tuse seacă. De atunci au început problemele. În ultima fază aveam o capacitate pulmonară de 11 la sută, iar pe căile pulmonare mici mai aveam 6%. Am fost obligat să muncesc mult, având o situaţie familială grea, astfel încât s-a dezvoltat foarte bine muşchiul diafragmei. Medicul care s-a ocupat de mine, Cristian Oancea, de la Timişoara, mi-a spus că sunt o minune de la Dumnezeu că mai trăiesc, datorită faptului că fac că respiraţia era susţinută de muşchiul diafragmei. Aveam o grădină, unde lucram alături de mama mea. Eram un om foarte activ“, ne-a povestit Gheorghe Cernotoiu.
Acesta a construit o casă, pentru că avea o locuinţă făcută din bolţari din beton şi ştia că nu materialul nu este benefic pentru sănătate mea.
Nu ştia că boala de care suferă este atât de gravă
Transplantatul spune că nu ştia, la început, că problemele sale de sănătate sunt atât de grave: „Boala a avut o evoluţie lentă. Mergeam la medic şi mi se spunea că nu am nimic până când am, făcut o spirometrie şi s-a constat că aveam o capacitate respiratorie de 20 şi ceva la sută“.
În ultimii ani până la efectuarea transplantului a fost dependent de tubul de oxigen. „Am fost dependent de oxigen în ultimii 7-8 ani înainte de transplant. Pe timp de vară încercam să stau fără el. Făceam mişcarea foarte multă. Iarna aveam nevoie de oxigen“, se destăinuie Gheorghe Cernotoiu.
A refuzat efectuarea transplantului
În urma cu şase ani, a început demersurile pentru efectuarea transplantului, care se efectua la o clinică specializată la Viena. După un timp, statul român a investit în amenajarea unei unităţi pentru realizarea transplantului de plămâni în România, doar că gorjeanul a refuzat pentru că în ţară nu erau condiţii corespunzătoare: „În anul 2014 am plecat pe drumul transplantului. M-am confruntat cu situaţii dificile, pentru că în anul 2016 cei de la AKH Viena nu ne mai primeau, deoarece au fost o serie de conflicte între clinica austriacă şi agenţia din România. Statul român a vrut să dea drumul la transplantul de plămâni la Spitalul «Sfânta Maria» din ţară, dar eu nu voiam să mi se efectueze transplantul în România, pentru că ştiam că nu sunt condiţii. Am fost chemat la «Sfânta Maria», dar am refuzat. Nici măcar nu avea hârtie la electrocardiograf. Am reuşit atunci să blocăm transplantul la Sfânta Maria. A fost făcut un nou protocol şi au fost puse pe listă cinci persoane“.
Gheorghe Cernotoiu a reuşit să formeze o comunitate a bolnavilor: „Am încercat să iau legătura cu foştii bolnavi transplantaţi la clinica din Viena şi cu viitorii bolnavi care urmau să beneficieze de transplant, pentru că era normal să formăm o comunitate şi să ţinem legătura şi să aflăm tot ce înseamnă transplantul pulmonar“.
„După transplant este viaţa unui bebeluş“
Transplantul a fost realizat în data de 8 martie 2017. Gheorghe Cernotoiu a avut emoţii mari în momentul plecării spre clinica din Viena: „În data de 7 martie 2017 a primit un telefon în jurul orei 23,30. Mi s-a spus că trebuie să ajung la ora 4 la Aeroportul din Otopeni ca să fiu preluat de un avion. Nu aveam cum să ajung aşa de repede la Otopeni. L-am sunat pe domnul ministru Arafat, care a reuşit să deschidă aeroportul din Craiova ca să fiu preluat. Aeroportul din Craiova nu funcţiona doar pe timp de noapte. Am reuşit să plec cu avionul de pe aeroportul din Craiova“.
La scurt timp după ce a ajuns la spital, gorjeanul a fost băgat în sala de operaţie: „Pe 8 martie, după ce am intrat în clinica AKH, în decurs de o oră eram pe masa de operaţie. Transplantul a durat între 9 şi 10 ore. După trei ore de când am ieşit din sala de operaţie am fost dezintubat şi respiram normal, pentru că aveam dezvoltat muşchiul diafragmei, care ajută la punerea în funcţiune a noilor plămâni. După transplant este viaţa unui bebeluş. Venea asistenta şi mă ajuta să mă spăl, Apoi, venea kineto-terapeutul care mă ajuta să fac primii paşi“, ne povesteşte Gheorghe Cernotoiu.
„Poate am fost cel mai bine dintre toţi pacienţii transplantaţi“
Gorjeanul s-a simţit foarte bine după efectuarea transplantului: „Am mers periodic la control, la o perioadă de şase luni. Poate am fost cel mai bine dintre toţi pacienţii transplantaţi. Erau colegi care mergeau, la 8-10 ani de la transplant la control la două luni de zile, iar mie mi s-a control la şase luni. După un an de zile, aveam capacitate respiratorie de 84%. Din cauza muncilor, nu mai sunt aşa de bine. Medicii mi-au dat voie să muncesc“.
Vă mai recomandăm să citiţi
Se încarcă comentariile...
