FOTO VIDEO Obicei străvechi, păstrat de sute de ani în Ardeal. Traian Băsescu, apariţia-surpriză din Ţara Oaşului

Ciobanii au măsurat cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii FOTO Adevărul

Dealul Huta Certeze a fost luat cu asalt astăzi. Aproape toată Ţara Oaşului a îmbrăcat portul popular, iar oşenii au petrecut în aer liber până la lăsatul serii. Marea surpriză a fost apariţia preşedintelui Traian Băsescu la Sâmbra Oilor, care s-a amestecat prin mulţime ore în şir.

De 56 de ani, pe Dealul de la Huta Certeze se strânge toată Ţara Oaşului pentru sărbătoarea lor „naţională”, Sâmbra Oilor. Evenimentul reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut.

Astăzi s-a marcat ediţia cu numărul 57 a acestui eveniment inedit pentru întreaga ţară, onorând cu prezenţa oficialităţi precum preşedintele României, Traian Băsescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, vicepreşedintele PDL, Ioan Oltean, secretarul general al partidului, Gheorghe Flutur, senatorul Pataki Csaba, deputaţii Andreea Paul şi Ovidiu Silaghi. E drept că Sâmbra de astăzi mai păstrează doar o mică parte din obiceiul împământenit al zonei – mulsul oilor, măsuratul laptelui şi masa câmpenească. Chiar şi aşa, cine vrea să ştie cum era odinoară aici, în Ţara Oaşului, poate trăi întocmai aceste experienţe.

Măsuratul laptelui, obicei de debut al Sâmbrei

Sâmbra Oilor a debutat astăzi prin acelaşi obicei care se practică în fiecare an. Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor au fost stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare. Scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii, dar care în zilele noastre nu se mai practică. După toate acestea, s-a măsurat şi s-a crestat pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş.  Pe baza acestui semn s-a calculat apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.

Ţâpuriturile, ingredientele specifice sărbătorii

Desigur că pe lângă obiceiurile străvechi care fac ca evenimentul să fie unul de calitate, dansurile şi ţâpuriturile sunt „ingredientele” specifice sărbătorii câmpeneşti, precum şi nelipsiţii mititei cu câte o bere rece din când în când. Festivalul folcloric a pus în valoare vedetele zonei: soliştii, interpretele şi ansamblurile oşeneşti de care oamenii locului nu se plictisesc nicicând. „Sâmbra este ca o zi naţională, aşa, a oşenilor. Ne distrăm, cântăm, merem la căte un grătar, un mic, o bere rece, până seara”, a declarat unul dintre participanţi.

Preşedintele Traian Băsescu, apariţie surpriză la eveniment

După ce a participat sâmbătă după-amiază, în comuna constănţeană Peştera, la zilele localităţii, preşedintele a făcut o deplasare şi la Sâmbra Oilor, în judeţul Satu Mare. Acesta a apărut pe neprevăzute la cea mai mare sărbătoare din NV-estul ţării, pe la prânz, fiind întâmpinat de primarul comunei Certeze, preşedintele Consiliului Judeţean, prefectul judeţului Satu Mare şi sutele de participanţi, cu tradiţionala pălincă. Preşedintele Băsescu a făcut apoi o baie de mulţime, s-a fotografiat şi a schimbat câteva vorbe cu oamenii. Stând de vorbă cu jurnaliştii, acesta a făcut o gafă, declarând că Ţara Oaşului se află în judeţul Maramureş. „Îmi place Ţara Oaşului, atât cea din Satu Mare cât şi partea din Maramureş”. Atenţionat de ziarişti că în judeţul Maramureş nu există Ţara Oaşului, preşedintele a dus greşeala mai departe: „Nu există în Maramureş Ţara Oaşului, despre cea din Mureş era vorba”.

Preşedintele Traian Băsescu, în mijlocul oşenilor

Cu toate acestea, Băsescu nu a pierdut ocazia să-şi laude gazdele. “Apreciez oşenii pentru că sunt oameni muncitori şi gospodari. Îmi aduc aminte când eram pe navă, veneau din zona Oaşului şi spuneau că în trei zile nava va fi curată şi aşa era. Oamenii se ţin de cuvânt. Se vede încă de sus, din avion, că pământurile oşenilor sunt lucrate şi cu asta ne putem mândri”. Înainte de plecare, acesta s-a fotografiat alături de participanţi cu cu clop de oşan şi taşcă.

Cei mai cunoscuţi intepreţi ai zonei au evoluat pe scenă

Deschiderea oficială a Sâmbrei Oilor a avtut loc la ora 11.00, iar după discursurile oficialităţilor, pe scenă au evoluat interpreţi şi ansambluri folclorice din judeţ. Au evoluat pe scenă ansamblul Ţara Oaşului- Bixad, Oaşul-Negreşti, Sânzăienile- Negreşti, Măgura-Târşolţ, Izvoraşul, ansamblul Casei  de Cultură Buziaş şi Oaşul, interpeta de muzică populară Maria Tripon, Petrică Mureşan, ansamblul folcloric Măgura şi Maria Petca, Nicu Pop, ansamblul folcloric Ţara Oaşului din Bixad, Man Irina, ansamblul folcloric Ceatăra din Carei, Oşencuţa din Călineşti, ansamblul din Batarci şi Maria Hosu, Mihai Papariga, ansamblul din Ţurt, cel din Tarna Mare, Cuniniţa şi Leontina Dorca dar nu în ultimul rând Ancuţa Anghel.

→

Imaginea 1/5: sambra oilor