Exemplul medicului care în timpul liber schimbă halatul alb cu echipamentul de salvator montan: „E bine să fii voluntar”
0Doctorul Victor Pănuș este exemplul că atunci când îți urmezi pasiunile nimic nu poate merge prost. I-a plăcut încă din școală chimia, drept pentru care a urmat o carieră în medicină. S-a îndrăgostit de frumusețea munților și a devenit salvator montan voluntar.
Victor Pănuș este medic radiolog intervenționist, dar și asistent universitar la Catedra de Anatomie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Pentru că iubește muntele încă din copilărie, având o pasiune pentru cățărat și alpinism, a decis să se alăture echipei Salvamont Argeș și să îi ajute în activități. A luat parte la acțiuni mai întâi ca aspirant, iar din 2022, după absolvirea mai multor etape de evaluare, a obținut diploma de calificare în profesia de salvator montan, ca voluntar.
Ca salvamontist, participă la activități, în principal pe weekend, atunci când are mai mult timp liber.
„Solicitarea pe zona medicală și pe zona aceasta sunt cumva complementare și în general aceste activități chiar ne permit o stabilitate mult mai bună în viață. E o dată solicitarea psihică pe parte profesională, dar și solicitarea asta fizică cumva e bună pentru că te și pregătești pentru ea. E și, evident, în strictă legătură cu pasiunea pe care o am din tinerețe”, spune medicul.
Dr. Victor Pănuș, în vârstă de 40 de ani, este din București, dar locuiește în prezent în Pitești și lucrează ca medic radiolog la Spitalul Municipal Curtea de Argeș.
Doctorul recomandă tuturor activitatea de voluntar: „Cred că fiecare e bine să caute o activitate de voluntariat în consonanță cu trăirile lui, cu capacitățile lui și, bineînțeles, cu cunoștințele lui. Lucrul acesta face bine societății, celor pe care îi putem ajuta și nouă. Este un fel de, știți cum zice englezul, win-win. Este un lucru valoros pe care îl poți face și pentru societate, și pentru tine însuți”.
De la halatul alb la costumul în roșu și negru
Când nu este la spital și nu are ore la Universitatea „Carol Davila”, pe doctorul Pănuș îl găsiți pe munte, alături de colegii de la Salvamont Argeș.
„Dacă ies dintr-o gardă și apare o alarmare, nu pot să plec pentru că pot fi doar o frână pentru restul colegilor. Când ai intervenții pe munte trebuie să fii în deplinătatea capacităților, să fii într-o stare fizică acceptabilă”, spune doctorul salvamontist.
Recent, a luat parte la o intervenție care i-a epuizat de puteri pe salvamontiști.
„Am participat la o salvare pe timp de iarnă de pe Moldoveanu, de fapt între Viștea și Moldoveanu. Alarmarea a fost făcută la două-trei, după-amiază, într-o zi de duminică. S-a plecat pe direcția Nucșoara –Stâna lui Burnei, până acolo cu mașinile și apoi pe jos până la Moldoveanu. Victima a fost coborâtă la 7 - 8 dimineața și a fost predată la ambulanță, la Stâna lui Burnei. La Pitești s-a ajuns pe la 11-12. Au fost cam 12-14 ore petrecute în mediu montan, plus deplasări și timpii de pregătire. În jur de 20 de ore, cu totul”, povestește Victor Pănuș. La acțiune au intervenit atunci peste 20 de salvatori montani.
O altă intervenție grea a avut loc la începutul acestei ierni, pe timp de noapte, când salvamontiștii argeșeni au avut de recuperat din Munții Făgăraș trei turiști rătăciți.
„A fost o intervenție dificilă pentru că au fost condiții deosebit de grele, în sensul că pe creastă bătea vântul foarte puternic. Chiar dacă noi suntem bine pregătiți fizic, în anumite condiții e foarte greu să răzbați. Făceam undeva la o oră pe kilometru”, mai susține doctorul salvamontist.
Partea medicală e limitată pe munte
Chiar dacă este medic, acesta consideră că singurul avantaj al său față de alți colegi de la Salvamont, la intervențiile pe munte, este ușurința în a practica manevrele clasice de prim ajutor.
„Pregătirea medicală și specifica aceasta de radiologie ține de anumite condiții de spital. Sigur că am o ușurință în a practica manevrele clasice de prim ajutor, având și un bagaj mai amplu de cunoștințe medicale. Dar majoritatea colegilor mei sunt pregătiți, sunt calificați ca paramedici. Practic, atât cât se poate face în mediu, deja sunt acoperite cazurile”, precizează doctorul.
Cum iarna nu e ca vara, intervențiile în perioada rece sunt cele mai dificile.
„Pe sezonul de iarnă partea medicală e foarte limitată, pentru că nu poți face decât mai mult rău. Pe victimă, după ce că a stat în frig, dacă te apuci să o examinezi, nu-i poți aduce niciun plus. N-ai condiții de spitale și atunci ne limităm la a acorda primul ajutor și apoi la deplasare”, mai susține acesta.
Despre persoanele care urcă în prezent pe munte, doctorul salvamontist a observat că „experiența nu mai e o condiție sine qua non”.
„Există și în domeniul acesta, ca și în multe alte domenii, o lăcomie, în sensul că încercăm să facem mai mult decât suntem pregătiți. N-avem la dispoziție decât trei weekenduri pe an și în alea trebuie să facem Moldoveanu, Negoiu și un alt vârf din țară. Vă dați seama că nu e în regulă. Capacitatea fizică este un punct obligatoriu, foarte folositor, care influențează foarte mult și celelalte elemente, inclusiv capacitatea de decizii. Dacă ești bine pregătit fizic, o situație dificilă care apare poate fi tratată în condiții de siguranță”, a spus dr. Pănuș.
Se încarcă comentariile...
