Cum a ajuns jurnalistul şantajist să fie condamnat la aproape şapte ani de închisoare. Cine erau victimele sale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Paraschivescu (foto centru) va sta şase ani şi opt luni după gratii FOTO: Ziarul ARGEŞUL
Florin Paraschivescu (foto centru) va sta şase ani şi opt luni după gratii FOTO: Ziarul ARGEŞUL

Magistraţii Curţii de Apel au finalizat recent motivarea sentinţei prin care Florin Paraschivescu, fost patron al unui săptămânal, a fost condamnat definitiv la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare după ce a şantajat mai mulţi parlamentari, primari şi oameni de afaceri din Argeş, între care „Deputatul-Mitralieră“ Cătălin Rădulescu.

Procurorii şi magistraţii spun, printre altele, că apariţia ziarului de scandal în primăvara anului 2015 a fost sprijinită de factori locali în frunte cu preşedintele de atunci al CJ Argeş-Florin Tecău (PSD). În rechizitoriul finalizat în februarie 2016, procurorii Parchetului Judecătoriei Piteşti au scris: ”În luna februarie 2013, inculpatul Paraschivescu Florian-Ionuţ revine în judeţul Argeş, unde, cu sprijinul unor factori locali, lansează o nouă publicaţie, sub numele «Atac de Argeş». Din declaraţia dată de Florin Paraschivescu în faţa anchetatorilor reiese că a înfiinţat ziarul ”Atac de Argeş” la solicitarea numitului Tecău Florin Grigore, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, pentru a ”lovi” practic adversarii politici ai acestuia din urmă şi pentru a scrie articole cu conţinut apreciativ la adresa sa”. Florin Tecău a negat în repetate rânduri acuzele, spunând despre Paraschivescu că nu l-a adus în judeţ şi că niciodată nu i-a dat bani. Cu toate astea, Florin Tecău a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu fostul patron de la Atac de Argeş: ”Cu Paraschivescu m-am întâlnit prima dată în recepţia de la Hotelul Muntenia. Mi-a spus că a venit să îşi lanseze un ziar în Argeş. Mi-a spus şi de un alt ziar pe care îl mai avusese în Argeş. Niciodată nu le-am dat bani ori liste cu persoane care să fie criticate celor de la Atac de Argeş. Ţin minte că altă dată, când m-am întâlnit cu Paraschivescu, i-am spus că e rău că el critică primarii în ziar. Florin Paraschivescu era un tip foarte imprevizibil pentru mine. Poate au fost mai multe întâlniri cu Paraschivescu, nu mai ţin minte exact”.

Ziarul „Atac de Argeş“ a apărut la o lună după ce un săptămânal argeşean a publicat un amplu articol referitor la discuţiile cu tentă sexuală pe care aceleaşi Florin Tecău le-ar fi avut cu o ziaristă sub acoperire. Dialogurile extrem de picante au durat mai bine de o lună şi a fost iniţiate chiar de către Florin Tecău. Iată unul dintre dialogurile cele mai picante pe care săptămânalul Ancheta l-a datat pe 9 decembrie 2014: „Tecău: Te vreau. Fata: Asa mult?. Tecău: Mereu. (...) Fata: Ce iti place?. Tecău: F...taiul total. Fata: Total... Am la ce să mă gândesc. Să învăţ ce îţi doreşti. (...) Tecău: Eu vreau să îţi văd p...da. Fata: Şi eu aş vrea... Mă simt fantastic când mă gândesc cine eşti când îmi spui asta... Tecău: Ţi-aş muşca-o. Fata: Îmi place să îmi spui ce îţi doreşti“.

florin tecau

Legat de victimele care au cedat presiunilor lui Paraschivescu şi i-au dat bani, procurorii dau exemplul deputatului Cătălin Rădulescu: ”Un caz concret ar fi cel al deputatului de Argeş Cătălin Rădulescu-Marian care, după ce a fost calomniat în ediţia nr. 1 din data de 09.02.2015 a ziarului, iar mai apoi, când a luat legătura telefonic cu inculpatul Paraschivescu Florian-Ionuţ, a fost înjurat de către acesta, a beneficiat brusc de o schimbare de abordare în ceea ce priveşte conţinutul articolelor care-l vizau, în urma unei întâlniri avute cu inculpatul (în urma întâlnirii martorul Rădulescu Cătălin-Marian i-a remis inculpatului suma de 1.200 lei, fără însă să fie constrâns în vreun fel, conform declaraţiilor martorului).”

Şi primarul PSD al comunei Albota a cedat presiunii mediatice, acceptând să îi dea lui Paraschivescu materiale de construcţii în valoare de circa 10.000 de lei, un porc şi trei miei cu scopul ca acesta să înceteze publicarea de articole cu caracter calomniator.

Paraschivescu l-a constrâns şi pe primarul PSD al comunei Bascov să încheie contracte comerciale cu publicaţia ”Atac de Argeş”, prin ameninţarea cu darea în vileag a unei presupuse relaţii extraconjugale pe care persoana vătămată ar fi avut-o cu martora Lorena Toma, directoarea Centrului Cultural Bascov.

Fostul patron de la Atac de Argeş a bătut un ziarist pentru că îşi amanetase aparatul foto de serviciu. Într-o înregistrare în care Paraschivescu vorbeşte cu soţia, acesta spune legat de ziarist: ”E spart, i-am rupt coastele, e terminat, plânge!”

În dosarul lui Florin Paraschivescu apar numeroşi oficiali şantajaţi. Este vorba de primarul de la Albota, Ion Dumitru (cel care l-a denunţat pe Paraschivescu după ce i-a fost atacată familia şi n-a mai suportat presiunile acestuia), senatorul Iani Popa, deputatul Cătălin Rădulescu, primarii din Piteşti, Mioveni, Topoloveni, Bascov, Rociu, Călineşti, Priboieni, Aninoasa şi Negraşi, precum şi Benone Lazăr, patronul International Lazăr Company, şi Argentina Culcuş, în acea perioadă director la Centrul Cultural Mioveni. Instanţa l-a obligat pe Florin Paraschivescu şi la plata de daune morale. Acesta va plăti câte 50.000 lei primarilor de la Mioveni şi de la Albota şi 10.000 lei către Argentina Culcuş, fost director al Centrului Cultural Mioveni.

Pedeapsa a ajuns la 6 ani şi 8 luni de închisoare deoarece s-a cumulat şi cu o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare primită în 2012 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti de Paraschivescu, după ce i-ar fi cerut peste 100.000 de euro rectorului Universităţii Bioterra, Cornel Trandafir, pentru a nu face publice informaţii compromiţătoare despre acesta.

Vezi ce găseşti despre Iani Popa ca să-i rup căpăţâna!”

Într-o discuţie purtată cu soţia sa, Oana Galanton, pe 28 aprilie 2015, Florin Paraschivescu face referiri la senatorul Iani Popa, pe atunci la PNL, în prezent la ALDE. Paraschivescu îi cere soţiei sale să vadă ce găseşte despre el ca să-i rupă căpăţâna.

Jurnalistul şantajist a invocat libertatea de expresie

catalin radulescu duce albota si florin paraschivescu

În declaraţiile sale, Florin Paraschivescu a invocat faptul că activităţile sale erau protejate de dreptul presei de a aduce la cunoştinţa opiniei publice informaţii în mod nemijlocit şi neîngrădit cu privire la oamenii politici sau de notorietate publică din judeţ, în prag de campanie electorală, iar jurnaliştii care au elaborat materialele incriminate au avut libertate deplină.

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti au demontat însă afirmaţiile lui Paraschivescu: ”Modul de operare impus şi coordonat de inculpatul Paraschivescu Florin l-a reprezentat publicarea, în mod repetat, a unor articole denigratoare la adresa unor oameni politici sau administratori ai unor societăţi comerciale, scopul urmărit fiind determinarea acestora să iniţieze discuţii cu privire la o "eventuală colaborare", ce ar fi condus la încetarea campaniei de denigrare şi respectiv asigurarea unor foloase materiale inculpatului. Or, acest comportament nu mai poate fi protejat de libertatea de expresie clamată de inculpat, ci îl situează pe acesta în relaţii juridice de conflict cu legea penală. În această situaţie inculpatul nu mai este protejat nici de art. 10, paragraf 1, din CEDO şi nici de art. 30, alin. 1, din Constituţie, invocate în apărare. Aceste prevederi, parte din patrimoniul libertăţii de expresie, puteau fi invocate cu succes de inculpat în cazul în care acesta se limita la actul jurnalistic ca atare. Folosirea acestor materiale de presă în cadrul unor campanii prin care s-a urmărit obţinerea unor foloase materiale de la persoanele vătămate, vulnerabilizate de dezvăluirile apărute, l-au adus însă pe inculpat în conflict cu legea penală, pentru că aceste informaţii s-au constituit în elemente de constrângere ce au determinat persoanele vătămate la cedarea fie a unor bunuri solicitate de inculpat, fie la încheierea unor contracte care în alte împrejurări nu ar fi fost încheiate în termenii stipulaţi”.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite