Povestea primei femei comandant din istoria Forțelor Navale Române. Un vis cu vânt în pânze FOTO
0Locotenent comandorul Adriana-Georgiana Agape comandă în prezent nava maritimă pentru scafandri „Grozavul“, iar de numele ei se leagă viitorul și modernizarea acestui domeniu al oamenilor apei.
Adriana-Georgiana Agape (36 de ani) are în prezent gradul de locotenent comandor și este prima femeie comandant din istoria Forțelor Navale Române. Este din Galați, unde a absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza“, urmând apoi Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ din Constanța.
A declarat pentru „Weekend Adevărul“ că și-a dorit să aibă o carieră în armată după ce a participat la o ședință cu părinții la liceul militar unde învăța fratele său, moment când s-a îndrăgostit de haina militară.
Prima navă pe care a comandat-o a fost vedeta maritimă pentru scafandri „Saturn“, în martie 2010, cu un echipaj de 15 oameni. După aproape doi ani, a venit ca ofițer secund pe nava maritimă pentru scafandri „Grozavul“, cu un echipaj de 56 de oameni, iar în iulie 2021 a fost numită comandant al navei.
„Am intervenit atunci când navele civile au avut incendii la bord. Nava «Grozavul» poate remorca nave civile sau militare, dar putem interveni și în ajutorul navelor care au eșuat sau iau apă la bord“, explică doamna locotenent comandor misiunile multiple la care a participat cu nava pe care o comandă.
Ea ne dezvăluie că nu ar fi reușit să ajungă pe o astfel de funcție fără sprijinul bărbaților, care din prima clipă au văzut-o ca pe un camarad – le-a câștigat rapid respectul și încrederea și o consideră parte din echipă încă de la început.
Pericolul pândește în apă
Pe nava „Grozavul“ activează scafandri de bord, care operează până la 12 metri adâncime. Sunt și scafandri care pot interveni până la adâncimi de 40 de metri și scafandri de mare adâncime, care acționează la adâncimi de peste 60 de metri.
„Pe navă avem o grupă de scafandri de bord, dar dacă situația o impune, putem lua și scafandri de mare adâncime, în funcție de gravitatea evenimentului la care intervenim. La bordul navei avem și tunuri de apă și putem acționa și pentru stingerea incendiilor de pe nave“, explică Adriana Agape.
Scafandrii de sub comanda sa pot efectua misiuni de distrugere sub apă, de sudură sub apă, dar și de ranfluare a unor obiecte scufundate.
După izbucnirea războiului din Ucraina, „Grozavul“ efectuează constant misiuni de patrulare a apelor teritoriale românești pentru asigurarea siguranței navigației. Nu lipsesc nici exercițiile de scufundare realizate în comun cu scafandri din alte țări.
Procedura cere ca niciodată un scafandru să nu plece singur într-o misiune de scufundare, fiind însoțit mereu de un camarad care acordă asistență medicală și alți doi scafandri de securitate. Chiar și așa, fiecare misiune la care scafandrii de sub comanda sa participă are o doză potențială de risc:
„Dacă în timpul unei scufundări are loc un incident, avem la bord o barocameră. Este o cameră în care scafandrul este introdus și care este presurizată la presiunea la care aceasta era la momentul incidentului de scufundare. Barocamera este apoi transportată la mal, iar de acolo începe procedura medicală“.
Premiu pentru un proiect unic
Adriana Agape are brevet de scafandru și a fost premiată recent pentru rezultate deosebite în activitatea de cercetare științifică în domeniul pătrunderii şi lucrului sub apă, precum și pentru contribuția adusă la perfecționarea procedeelor de scufundare şi de lucru sub apă.
Locotenent comandorul este în prezent și șeful Laboratorului de cercetare pătrundere sub apă, la Centrul 39 Scafandri din Constanța, singura instituție din România autorizată să breveteze scafandri. În prezent, scafandrii care vor să își obțină brevetul se antrenează fie în portul turistic din Constanța, fie în portul militar.
„De-a lungul timpului, colegii mei au implementat mai multe proiecte care să vină în ajutorul scafandrilor. Cel mai mare proiect pe care îl avem în cărți în momentul de față este un poligon de antrenament pentru scafandri“, explică Adriana Agape motivul premierii sale.
Ne spune cu modestie că proiectul era deja în lucru când a preluat funcția, iar acum ea este cea care îl va duce la bun sfârșit. O parte din echipamente au fost deja achiziționate și vor fi montate în acest an pe o platformă plutitoare care urmează să fie cumpărată.
Poligonul pentru scafandri va fi omologat în 2024 și va fi primul poligon cu acest specific din România. Scafandrii se vor antrena pentru a executa acțiuni de salvare și ranfluare, sudură sub apă, dar și pentru a interveni la adâncimi mari, de peste 40 de metri.
„A fost identificat un loc în portul Constanța, unde terasamentul ne permite să facem poligonul pe trepte de adâncime. La diferite adâncimi vor fi montate bancuri de lucru sub apă și o epavă“, spune locotenent comandorul.
Un nou vis la prova
„Grozavul“, nava pe care o comandă în prezent, va intra într-un proces de modernizare completă.
„Se intenționează să se schimbe tot, pornind de la motoarele principale, echipamentele și comanda de navigație și până la macaraua de remorcare. Va fi tehnologie de ultimă oră“, spune Adriana Agape, care a contribuit și la acest proiect.
După ce se va întâmpla acest lucru, locotenent comandorul va reveni la cealaltă mare pasiune a sa: cercetarea științifică. Între timp, lucrează la un alt proiect interesant: o dronă subacvatică, care va face filmări și îi va ajuta pe scafandri în munca lor, inclusiv în detectarea minelor submarine.
La fel de captivante sunt și proiectele pentru un poligon destinat scafandrilor specializați pe distrugerile sub apă cu explozibili și a unui complex pentru scafandrii care se parașutează în apă.
„Când am terminat Academia, am spus că visul meu este să fiu prima femeie amiral din România. Nu am renunțat încă la acest vis, deși pe parcursul anilor a mai scăzut speranța că o se întâmple. Dacă își doresc cu adevărat să rămână și au o pasiune pentru haina militară, nu au decât să muncească și să nu renunțe niciodată la ce și-au propus“, este mesajul locotenent comandorului Adriana Agape pentru femeile din România care lucrează în armată.
Regretul Adrianei Agape este că sunt destul de puțini tineri care sunt pasionați de scufundările sub apă, motiv pentru care la laboratorul din Constanța mai lucrează în prezent doar cinci persoane – în vremurile bune, acolo au lucrat chiar și 25 de cercetători, civili și militari.
Încadrarea la acest laborator specializat presupune un grad de pregătire și experiență pe care puțini le au.
Tânăra comandor lucrează acum să schimbe această situație: „Am modificat deja structura de organizare a compartimentului și am diversificat funcțiile care pot fi încadrate, iar aceasta a fost aprobată.
Am luat în considerare funcții pe care pot veni inclusiv tineri care termină Facultatea de Nave de la Galați și nu au niciun fel de experiență. Îi așteptăm în echipă ca să învățăm împreună“.
Se încarcă comentariile...
