Cum a fost distrusă istoria de sute de ani a Brăilei

Puţinele simboluri naţionale care se aflau în Brăila au fost ascunse între ziduri sau au fost zugrăvite cu prost gust. Există, însă, câteva busturi, inclusiv al lui Mihai Viteazul, ascuns într-o clădire de pe fosta Regală. Brăila nu are o statuie a lui Ştefan cel Mare.

Nici marile personalităţi brăilene nu sunt reprezentate la Brăila. În urmă cu mai bine de 500 de ani, brăilenii l-au înfruntat pe Ştefan cu arma în mână, după ce le fusese prădat oraşul, dar evenimentul nu este punctat nicăieri.

Cândva, la Brăila, până şi faţadele clădirilor aveau statui. Acum, nici măcar marii domnitori şi personalităţile de vază ale urbei nu se mai regăsesc în astfel de monumente.

Dacă întrebi pe cineva unde se află, la Brăila, statuia lui Mihai Viteazul, va ridica din umeri. Bustului voievodului se află pe faţada unei clădiri de pe fosta Regală şi este datat 1906. Proprietarii l-au vopsit cu var lavabil, odată cu pereţii casei.

„Pentru eliberarea Brăilei, anexată de turci, în 1540, oştile lui Mihai Viteazul au trebuit să susţină nu mai puţin de şase bătălii", a precizat arhivistul Gheorghe Iavorschi.

„Ar fi fost potrivit să avem la Brăila, dacă nu o alee a personalităţilor, măcar plăci sau imagini cu mari personalităţi brăilene, undeva în Grădina Mare, Monument sau pe Faleză. Ar fi un lucru extraordinar să avem o alee a foştilor primari care au făcut atâtea pentru oraşul nostru - Radu S. Campiniu, Djuvara, Dumitru Ionescu, Traian Ţino şi alţii - ca să nu mai vorbim de personalităţile culturale ale Brăilei. Istoria oraşului trebuie să iasă în stradă, să se reflecte pe străzile lui!", a precizat arhivistul consilier Ştefania Botez, mare iubitor al istoriei acestor meleaguri.

Subiect de presă: eliberarea de sub turci

Întâmplarea nu are precedent în istoria României. Încă de acum 500 de ani, brăilenilor li s-a dus vestea că sunt oameni înverşunaţi, „cuţitari" şi „bătăuşi". Acum sunt consideraţi la fel.

Conflictul dintre brăileni şi Ştefan cel Mare a fost ţinut ascuns în dictatura comunistă, însă, cândva, a fost mare subiect de presă.

„După eliberarea Brăilei de sub turci, istoricii au fost preocupaţi de studierea documentelor privitoare la istoria acestor meleaguri. Cu această ocazie, a fost descoperită scrisoarea lui Ştefan cel Mare adresată brăilenilor şi răspunsul acestora. Subiectul a fost comentat pe larg în „Analele Brăilei" şi publicaţiile interbelice. Ziarul „Ancheta" de exemplu, publica, în 1931-1932 - prin ziaristul Nae Vasilescu - articole referitoare la arderea Brăilei, între 1462 şi 1770", a precizat bibliotecarul Ion Volcu.

Citeşte amănunte în săptămânalul local "ADS Brăila". Ziarul se găseşte la chioşcurile de difuzare a presei din oraş la preţul de 0,90 de lei.