De la școală la primul job: doar 2,4% dintre tinerii români lucrează în timpul studiilor

Pentru cei mai mulți tineri români, studiile și munca rămân două etape separate. În 2024, numai 2,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani aflați în educație aveau și un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat. Media Uniunii Europene era de 25,4%, iar România ocupa ultima poziție între statele membre.

Doar 2,4% dintre tinerii români lucrează în timpul studiilor Foto: Accenture

Contrastul este puternic în raport cu țările în care activitatea profesională începe frecvent înainte de absolvire, scrie Adevărul Financiar. În Țările de Jos, aproape trei sferturi dintre tinerii care studiau și lucrau în același timp, în timp ce în Danemarca ponderea depășea 56%, iar în Germania se apropia de 46%, conform aceleiași surse.

Puțină experiență practică înainte de absolvire

Programul cursurilor, disponibilitatea locurilor de muncă part-time și accesul la stagii sunt factori care pot influența posibilitatea de a lucra în timpul școlii sau facultății. În România, doar 0,6% dintre tinerii aflați în educație căutau activ un serviciu și erau disponibili să înceapă lucrul, arată datele Eurostat citate de publicație.

Diferențele apar și în pregătirea profesională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în 2024 doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România beneficiaseră de pregătire la locul de muncă. La nivelul Uniunii Europene, ponderea era de 65,2%.

Practica într-o companie le poate oferi tinerilor ocazia să cunoască echipamentele, ritmul de lucru și responsabilitățile unei meserii înainte de a căuta primul post. Lipsa acestei experiențe poate face mai dificilă adaptarea după terminarea studiilor, fără ca statisticile prezentate să stabilească singure o relație de cauzalitate.

Învățământul dual, o punte între cursuri și companii

Una dintre căile de acumulare a experienței este învățământul dual, care combină pregătirea din instituțiile de învățământ cu practica în companii. În anul școlar 2024-2025, 18,8% dintre elevii din învățământul profesional secundar superior erau înscriși în astfel de programe, potrivit datelor Comisiei Europene citate de Adevărul Financiar.

Modelul s-a extins și în mediul universitar. Pentru anul 2025-2026, nouă universități ofereau 29 de programe de licență în sistem dual, iar alte trei aveau 13 programe de masterat. Aceeași sursă menționează constituirea a 29 de consorții regionale pentru învățământul dual, inclusiv cu sprijinul fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Dificultățile continuă și după terminarea școlii

În cazul absolvenților învățământului profesional, rata de ocupare din România era de 65,7% în 2024, comparativ cu 80% la nivel european, conform Comisiei Europene, citată de publicație. Indicatorul privește angajarea după studii, nu ponderea celor care muncesc în timp ce învață.

Stagiile de practică, ucenicia și posturile cu program redus sunt alte opțiuni de apropiere de piața muncii. Comisia Europeană atrage însă atenția, potrivit Adevărul Financiar, că implicarea angajatorilor în pregătirea tinerilor trebuie îmbunătățită, mai ales în mediul rural, unde oportunitățile sunt mai puține.

Foto: Comisia Europeană