Cum putem fi fericiți la fel ca nordicii. „Fericirea nu este dată de bani, dar are legătură cu portofelul”
0Fericirea și bunăstarea generală a oamenilor nu sunt aduse de bani, susține o analiză a Raportului Mondial al Fericirii, în care nordicii ies constant în top. Ingredintele fericirii nu au legătură nici cu vremea, nici cu moștenirea genetică, și nici cu rata sinuciderilor, mare în țările nordice.
Țările nordice câștigă mereu când vine vorba de „cursa fericirii”. Finlanda a ocupat primul loc pentru al șaptelea an consecutiv în 2024, urmată de Danemarca și Islanda. Dar de ce sunt ei atât de fericiți?
Unii spun că acest lucru se datorează faptului că vorbim de țări mici, omogene și bogate. În urmă cu câțiva ani, o lucrare de cercetare a sugerat chiar că acest lucru se datorează moșternirii genetice care-i „condamnă” la fericire.
Dar, conform Raportului Mondial al Fericirii (WHR), astfel de teorii sunt inexacte - se arată într-o analiză realizată de Euronews.
Să vorbim despre bani
Da, țările nordice sunt toate relativ bogate și fericite, dar nu toate națiunile relativ bogate sunt fericite ca nordicii. Singapore, a treia cea mai bogată țară din lume, se află pe locul 26, în timp ce Arabia Saudită, una dintre cele mai bogate din lume, se află pe locul 27.
Singurul factor monetar pe care ar trebui să-l analizăm este că țările nordice sunt cunoscute pentru că au niveluri scăzute de inegalitate a veniturilor, totuși cercetătorii nu au demonstrat că aceasta se corelează, de fapt, cu o satisfacție ridicată a vieții.
Cu toate acestea, ceea ce au reușit să demonstreze este că, dacă inegalitatea veniturilor duce la neîncredere, atunci contribuie în mod direct la scăderea satisfacției vieții. Pur și simplu, oamenii chiar urăsc să se simtă înșelați.
Factorul genetic
Sunt nordicii predispuși biologic să fie fericiți? Chiar dacă răspunsul la această întrebare ar fi un „da” răsunător, asta ar reprezenta doar o treime din explicație.
Știința ne spune de ani de zile că genetica joacă un rol în explicarea satisfacției oamenilor față de viața lor. Este ceea ce experții în fericire numesc „biomarkerii” fericirii.
Cu toate acestea, studiile ne spun că 60 până la 70% din diferența de fericire dintre oameni este cauzată de factorii de mediu, așa că doar restul de 30 până la 40% este atribuită geneticii.
Națiuni „mici” și „omogene”
Autorii WHR spun, de asemenea, că nu au reușit să demonstreze o relație între dimensiunea populației unei țări și satisfacția vieții.
Și mai mult, țările nordice nu sunt tocmai omogene. Aproximativ 8% din populația finlandeză este născută în străinătate, aproximativ același procent ca în Danemarca, unde 7,5% este străină. Acest lucru nu este atât de diferit de țări precum Franța, unde imigranții reprezintă aproximativ 10% din populație.
Constatările din Raportul Mondial al Fericirii din 2018 au arătat că ponderea imigranților într-o țară nu are niciun efect asupra nivelului mediu de fericire al celor născuți în țara respectivă.
Zece din țările de pe lista celor mai fericite au avut o pondere comună de imigranți, în medie de 17,2%, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât media globală.
Alte analize arată că efectul diversității etnice asupra încrederii sociale devine neimportant atunci când există instituții guvernamentale de calitate. Și asta ne conduce la elementul obligatoriu din spatele fericirii nordice: încrederea.
Cum pot fi națiunile fericite în stil nordic?
Editorul Raportului Mondial al Fericirii, profesorul John F. Helliwell, care lucrează la studii de fericire de mai bine de 25 de ani, a fost întrebat: cum pot fi națiunile fericite, în stil nordic?
„Răspunsul simplu este să ai scoruri ridicate la toate cele șase variabile”, glumește el, referindu-se la cei șase indicatori cheie din Raportul Mondial al Fericirii - PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranță de viață sănătoasă, libertate, generozitate și corupție.
„Acolo unde nordicii sunt cu adevărat în frunte, este la încredere și bunăvoință, atât în instituțiile lor oficiale, cât și în comportamentul lor privat”, susține profesorul John F. Helliwell. Ce înseamnă asta, în practică?
Pentru prima dată, Raportul Mondial al Fericirii de anul trecut a evaluat dimensiunea decalajului de fericire dintre jumătățile mai mult și mai puțin fericite ale populației. Un clasament mai înalt înseamnă o inegalitate mai scăzută a fericirii.
Țările nordice se situează toate în fruntea egalității, ceea ce înseamnă că inegalitatea fericirii este practic inexistentă. Majoritatea populațiilor lor se consideră fericite.
„Și se dovedește că oamenii sunt mai fericiți trăind în țări în care decalajul de fericire este mai mic. Și unde este cel mai mic decalajul de fericire? Ei bine, în țările fericite", a spus Helliwell pentru Euronews Next.
În schimb, Afganistan a avut și unul dintre cele mai mici diferențe de fericire, conform Raportului din 2023, „dar din cel mai rău dintre motive: nimeni nu este fericit”. A rămas cea mai nefericită țară și în noul raport pe 2024.
Calitatea instituțiilor guvernamentale și generozitatea „statului bunăstării”
Aceste elemente - calitatea instituțiilor guvernamentale și generozitatea „statului bunăstării” - au un impact important și pozitiv asupra satisfacției în viață (atât de mult, de fapt, încât Indicele de percepție a corupției poate funcționa ca un predictor cu privire la țările care vor ajunge în partea de sus sau de jos a clasamentului fericirii).
Datele arată că oamenii sunt mai mulțumiți de viața lor în țările în care există calitate instituțională. Aceasta este, de obicei, împărțită în calitatea democratiei și calitatea beneficiilor sociale. Aceasta din urmă este cel mai strâns legată de fericirea cetățenilor, potrivit WHR: pensii bune, concedii parentale generoase, întreținere pentru bolnavi și invalizi, sănătate și educație gratuite, ajutoare solide de șomaj etc.
„Fericirea nu este dată de bani, dar are legătură cu portofelul”, au concluzionat jurnaliștii de la Euronews.
Instituțiile guvernamentale de calitate reușesc să reducă nivelul inegalității și asta îi face pe oameni fericiți, deoarece simt că pot avea încredere în instituțiile lor publice.
„Încrederea este teribil de importantă”
„Încrederea este teribil de importantă” susține Helliwell. Unul dintre experimentele pe care le-au dezvoltat pentru a testa și a dovedi importanța încrederii este de a întreba oamenii dacă cred că le-ar fi returnat portofelul dacă l-ar pierde.
Cercetătorii au comparat probabilitatea ca un respondent să creadă că portofelul pierdut îi va fi returnat cu scorul de satisfacție cu viața. Rezultatele au arătat că cei care se așteptau ca portofelul să le fie returnat au avut o evaluare a vieții cu peste un punct mai mare pe o scară de la zero la 10.
Cu alte cuvinte, oamenii care au avut încredere că portofelele le vor fi returnate s-au considerat a fi mai fericiți decât cei care nu au avut încredere.
Reader's Digest, o companie americană, a efectuat un experiment similar la nivel global în 2021. Orașul în care cei mai mulți respondenți au crezut că le vor fi returnate portofelele a fost Helsinki.
Raportul Mondial al Fericirii folosește sondajul Gallup World ca sursă principală de date și le cere respondenților să ofere o „evaluare a vieții” cuprinzătoare folosind imaginea mentală a unei scări, cu cea mai bună viață posibilă pentru ei ca 10 și cea mai proastă ca zero.
Valorile liberale sunt cheia
Cercetătorii au descoperit o legătură puternică între impozitarea progresivă - o rată de impozitare care crește pe măsură ce valoarea impozabilă crește - și evaluarea oamenilor cu privire la cât de fericiți sunt.
Impozitarea progresivă duce la fericire prin intermediul bunurilor publice și comune, cum ar fi îngrijirea sănătății, educația și transportul public, pe care impozitarea le ajută la finanțare.
„Și până la urmă, ai ghicit, încrederea. Oamenii au încredere că banii vor fi folosiți și distribuiți cu înțelepciune”, se arată în analiză.
Din nou, în societățile mai egale, oamenii au mai multă încredere unii în alții. Și încrederea socială contribuie la construirea unor instituții mai bune.
Cum e cu ratele ridicate de sinucidere din țările nordice?
Dacă te uiți la prevalența emoțiilor pozitive în diferite țări în rapoartele World Happiness, America Latină ocupă de obicei primul loc, dar aceste țări nici măcar nu ajung în primele 20 în clasamentul general al fericirii.
Pe de altă parte, țările nordice sunt cele mai fericite, dar nu aici oamenii raportează cele mai frecvente emoții pozitive. De fapt, modul în care oamenii din națiunile scandinave se percep pe ei înșiși este destul de melancolic.
Țările nordice au o asociere istorică cu rate ridicate de sinucidere. În 1990, de exemplu, rata sinuciderilor din Finlanda a fost atât de mare încât țara a creat și implementat prima strategie de prevenire a sinuciderilor din lume.
Astăzi, tendințele din regiune s-au îmbunătățit mult, dar Finlanda se află încă pe locul patru în ratele de sinucidere în rândul tinerilor.
Helliwell spune că modelul fericirii „se potrivește perfect” cu statisticile regretabile.
De exemplu, măsura care califică calitatea guvernului „este foarte importantă în sprijinirea satisfacției vieții oamenilor, dar nu atât de importantă în prevenirea sinuciderii”, a spus el.
„Convingerea religioasă este foarte importantă în oprirea sinuciderilor, dar nu atât de importantă în producerea fericirii în viață. Divorțul este rău pentru ambele, dar este mai rău pentru sinucideri decât pentru evaluările vieții”, a precizat specialistul.
„Suedia, de exemplu, cu un guvern de înaltă calitate, rate ridicate de divorțuri și afiliere religioasă scăzută, va avea o rată de sinucidere estimată mai mare, în raport cu fericirea lor”, mai spune el.
În cele din urmă, aceasta înseamnă că aceiași indicatori care prezic fericirea nu sunt neapărat legați de probabilitatea de sinucidere.
Tendința sinuciderilor numeroase ar putea fi explicată de factori culturali, spune Helliwell.
„Considerăm că sinuciderea, ca și alte tipuri de comportament antisocial, are un anumit aspect cultural... la fel cum avem adicții de diferite tipuri concentrate în regiuni din cauza unei reacții pozitive a comunității vis-a-vis de acele adicții”, a declarat el pentru Euronews Next.
„În acest caz, este un feedback negativ, într-un sens, și oamenii copiază comportamentul nefericit al altora ca un mecanism de adaptare la greutățile vieții”, spune el.
Vremea nu are prea multă influență asupra fericirii
Cea mai ridicată temperatură medie anuală din sud-vestul Finlandei este de 6,5 °C. Și de acolo, spre est și spre nord, temperatura medie doar scade.
Este adevărat că iernile nordice sunt lungi, întunecate și reci, iar majoritatea dintre noi asociază temperaturile mai calde și zilele însorite strălucitoare cu fericirea. Dar constatările din raport sugerează că efectul asupra scorului de fericire este destul de nesemnificativ.
Oamenii se adaptează la vreme, ceea ce înseamnă că ploile abundente, furtunile de zăpadă și temperaturile sub zero nu afectează de obicei satisfacția de viață a celor care sunt obișnuiți să trăiască în aceste circumstanțe.
Ce putem face pentru a fi fericiți ca nordicii?
Țările nordice au reușit să intre într-un ciclu foarte virtuos, în care instituțiile eficiente și democratice sunt capabile să ofere cetățenilor securitate, astfel încât cetățenii să aibă încredere în instituții și unii în alții, ceea ce îi determină să voteze pentru politicieni care promit și oferă un model de stat al bunăstării de succes.
Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le puteți face cu adevărat, arată analiza citată.
„Găsim că oamenii sunt mult, mult mai fericiți dacă simt că se află într-un mediu în care oamenii vor avea grijă de ei atunci când vor avea probleme. Și este foarte important să le spunem oamenilor asta pentru că nu reușesc să înțeleagă peste tot în lume cât de generoși sunt ceilalți oameni", spune Helliwell.
El spune că încrederea pe care o punem în ceilalți este de fapt mai mare decât ceea ce considerăm că este. Lipsa acestei încrederi ne face nefericiți. Sau cel puțin, nu fericiți ca nordicii.
Helliwell mai spune că unul dintre motivele pentru care oamenii subestimează bunăvoința vecinilor lor este pentru că nu aud despre asta în mass-media.
„Ceea ce reprezintă un argument bun pentru importanța știrilor pozitive și a emisiunilor cu astfel de teme, deoarece acestea determină ceea ce crezi despre vecinii tăi”, a spus el.
Se încarcă comentariile...
