Bestia din Dunăre, în pericol

Somonul de Dunăre FOTO Riverwatch

Somonul de Dunăre poate ajunge la dimensiunea unui om şi poate trăi până la 30 de ani, dar este ameninţat de apariţia barajelor pe cursurile Dunării şi ale puţinelor râuri în care specia mai poate fi găsită. Un grup de ecologişti luptă, însă, din răsputeri pentru a salva peştele de la dispariţie.

 „E foarte rapid, uşor şi elegant”, spune directorul grupului Riverwatch, Ulrich Eichelmann, a cărui descriere pare că se referă la o maşină de curse şi nu la un peşte. Denumit Hucho Hucho în latină, somonul de Dunăre şi-a căpătat acest al doilea nume datorită faptului că putea fi găsit în tot bazinul Dunării. În prezent, peştele s-a refugiat în râurilor balcanice care-şi unduiesc cursurile între Slovenia şi Muntenegru.

„Noi, europenii, suntem indignaţi şi arătăm cu degetul situaţia ultimilor tigri din sălbăticiile Asiei, cerând autorităţilor să facă eforturi pentru salvarea lor, dar suntem orbi la ameninţările propriilor noştri tigri, somonii de Dunăre.”, a spus Eichelmann pentru BBC.

Jurnalistul instituţiei de presă britanice, Nick Thorpe, a însoţit un grup de ecologişti condus de Ulrich Eichelmann şi omul de ştiinţă american Steven Weiss până în munţi, pe cursul răului sloven Sava, pentru a fi martorul lansării campaniei de salvare a somonului de Dunăre. Weiss a adus şi cinci exemplare de trei ani ale peştelui în cauză, pe care le-a eliberat, ulterior, în râu. 

„Acest peşte este un bun indicator al sănătăţii râurilor”, a spus Weiss, autor al unui studiu publicat recent care atrage atenţia asupra efectului pe care construirea barajelor îl are asupra speciei. „Somonul de Dunăre are nevoie de mult spaţiu, râuri cu ape repezi şi un habitat anume care să ajute la menţinerea de la sine a unei populaţii.”.Odată ajunşi la locul plănuit pentru lansarea campaniei, grupul de ecologişti a desfăşurat un banner pe care era scris „Salvaţi Sava” şi în câteva minute peştii sunt elineraţi în apă. 

Nick Thorpe îşi aminteşte că a văzut pentru prima dată această specie de peşte în grădina lui Josef Fischer, un viticultor şi pescar din regiunea austriacă Wachau. Acesta deţine câteva bazine în care a împărţit exemplare de somon de Dunăre în funcţie de vârsta acestora. Thorpe a fost atunci martorul procesului de recoltare a icrelor somonului în vederea perpetuării speciei, un proces elaborat care a presupus mutarea femelelor într-un bazin separat în apa căruia Fischer a introdus un sedativ pentru a manevra mai uşor peştii. Ulterior, austriacul a masat cu delicateţe peştii, eliberând cu atenţie icrele acestora în apă. După această etapă a introdus în bazin un mascul care să fertilizeze ouăle, dar procesul a eşuat.

Josef Fischer FOTO Riverwatch

Fischer a reacţionat cu bărbăţie în faţa eşecului: „Anul acesta am ratat o etapă a procesului de înmulţire. Anul viitor mă voi rezuma la o metodă testată. Între timp, am deja destui peşti.”. Mai exact, 10.000, notează Thorpe. În fiecare an, Fischer eliberează câteva mii în Dunăre şi ajută astfel la repopularea fluviului cu această specie nobilă de peşte şi a cărei populaţie a fost decimată de barajele centralelor hidroelectrice construite cu precădere în anii '50 şi '60. „N-am mâncat somon de Dunăre de zece ani”, recunoaşte Josef Fischer, „îmi plac prea mult ca să fac asta.”.

Înapoi, pe valea râului Sava, Weiss îi explică jurnalistului BBC procesul de împerechere a peştilor în sălbăticie. Regina caută un segment al răului care-i place, iar regele o urmează în acel punct. 

Apoi are loc un dans de împerechere în timpul căruia cei doi peşti realizează şi un cuib în care femela depune ouăle peste care masculul îşi eliberează „seminţele” pentru a le fertiliza. La final, regina acoperă ouăle cu nisip de pe fundul râului. O lună mai târziu, micuţii peşti ies la suprafaţă. Prinţii şi prinţesele balcanilor.