Bătaia pe muncitori. Intrarea în Schengen ne-ar putea lăsa și fără puțina forță de muncă pe care o mai avem

România a intrat cu granițele aeriene și maritime în spațiul Schengen, însă această victorie ar putea veni la pachet și cu un mare neajuns: reorientarea pe piața muncii europene a străinilor care lucrează în prezent la noi în țară.

Asta, în condițiile în care ne aflăm, după Siria, pe locul doi în lume în ceea ce privește migrația forței de muncă. Practic, până să aderăm la spațiul Schengen, ne-au plecat din țară, pe capete, românii. Acum se pregătesc să plece și străinii. Un motiv întemeiat să ne întrebăm pe mâinile cui va rămâne România

România ar putea rămâne în curând fără muncitorii din țările non UE. Sursa foto: arhivă

Odată cu intrarea României în Schengen, „exodul creierelor”, un fenomen care pare că ne caracterizează ca nație, ar putea fi dublat de un altul, cel puțin la fel de îngrijorător: reorientarea pe piața muncii europene a străinilor angajați în prezent în România. Este vorba, mai exact, despre cetățenii non-UE, care au acum cale liberă spre joburi mai bine plătite și condiții mai bune de muncă.

Aderarea țării noastre este, așadar, o oportunitate nu numai pentru noi, ci pentru muncitorii străini care primesc un culoar liber, fără controale și restricții, către state mai dezvoltate, unde salariile sunt cel puțin duble față de cele de la noi. Din păcate însă, consecințele sunt dintre cele mai grave. România ar putea înregistra cu un deficit uriaș pe piaţa forţei de muncă, chiar fără precedent. Și vorbim despre un scenariu mai mult decât sumbru, dacă ne gândim pe mâinile cui va rămâne, în cele din urmă, economia țării.

De ce pleacă românii la muncă în străinătate

„Migrația este un fenomen cât se poate de firesc și de natural. Berlinul este ca și cum ar fi Galațiul în momentul de față. Iar românul se simte mai bine acolo unde o duce mai bine”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Gelu Duminică. „Migrația este o normalitate generată de mobilitate. A crescut mobilitatea? Da! Bun! Atunci, Berlinul a devenit „acasă” pentru foarte mulți români”. Pe același principiu însă vin în România și mulți străini. „Foarte mulți nepalezi, singalezi și așa mai departe vor rămâne aici. Iar România va fi pentru ei „acasă”.

În contextul ofertei de muncă atât de atrăgătoare din afară nu e chiar asa sigur că vor și  rămâne la noi. Până atunci însă, ne confruntăm cu trista realitate și anume: statul nu mișcă un deget pentru a-i ține pe români în țară, ce să mai vorbim despre muncitorii străini! „Cel care pleacă în afară pentru a munci, cu aptitudinile lui poate câștiga de trei ori mai mult acolo față de cât câștigă în România. Cu alte cuvinte, în loc să fie muncitor necalificat în nu știu ce fabrică din România și să ia salariul minim pe economie, se duce spălător auto în marea Britanie și câștigă 2.500 de lire pe lună”, a mai explicat sociologul. „Este motivul pentru care am ajuns a doua țară din lume după Siria în ceea ce privește exodul oamenilor. La noi s-a întâmplat din cauze economice, la sirieni din cauze de război”, a completat și analistul economic Adrian Negrescu.

Timp de 30 de ani ne-au tot plecat specialiștii: medici, ingineri, IT-iști, profesori. Apoi ne-au plecat studenții, rând pe rând. Iar golul lăsat pe piața muncii nu prea are cu ce să fie umplut. Motivul? De la un an la altul, numărul românilor devine din ce în ce mai mic. Statisticile spun că la începutul anilor 2000 eram 22 de milioane, însă în următorii 20-30 de ani abia vom atinge 14 -15 milioane. Apoi, populația României îmbătrânește într-un ritm accelerat, în timp ce natalitatea scade alarmant. Prin urmare, vom fi din ce în ce mai puțini, din ce în ce mai bătrâni și, colac peste pupăză, vom fi și din ce în ce mai neinstruiți. Căci România întâmpină dificultăți majore în dezvoltarea competențelor necesare pentru a acoperi nevoile pieței muncii. Iar asta pentru că școala românească respiră prin toți porii mediocritate. Să nu uităm rezultatele dezastruoase înregistrate de elevii români la testele PISA, rezultatele slabe ale examenelor naționale, dar și faptul că avem cei mai puțini studenți comparativ cu celelalte state europene. Peste toate acestea, ca un nor negru, de rău augur, se întrevede  atitudinea nepăsătoare a autorităților în ceea ce privește formarea specialiștilor, a oamenilor calificați, formați într-un anumit domeniu sau meserie. „Trebuie să avem o strategie de recalificare a forței de muncă”, a a precizat analistul economic Adrian Negrescu. „Avem peste un milion de oameni care nu fac, practic, nimic în momentul de față și care trebuie recalificați într-o meserie cerută de piața forței de muncă. Statul ar trebui să organizeze mai multe cursuri gratuite de reconversie profesională și calificări în cât mai multe domenii de activitate. Avem nevoie de lucrători în construcții, de muncitori în agricultură, în industrie, inclusiv în servicii. Din păcate, statul nu reușește să ofere o soluție pentru cei în căutarea unui loc de muncă”, a mai explicat specialistul.

România, țara din care fugim cu toții

Prin urmare, cu cine am rămas în țară? „Multe dintre estimările celor care lucrează în piaţa de resurse umane arată ca 30-50% din forţa de muncă asiatică va pleca”, este de părere Paula Rus, Managing Partner, Today Workforce. „Domeniile care vor avea de suferit pentru că au apelat la forţă de muncă non EU sunt construcţiile, retail-ul şi automotive, dar şi zona de panouri fotovoltaice”, a mai spus aceasta.

În ultimii ani, România a importat masiv forță de muncă din afară, în general din zona Asiei de Sud-Est, tocmai pentru a acoperi golurile lăsate de români pe piața muncii. Numărul de salariați din afara Uniunii Europene cu contracte de muncă active în România era la mijlocul anului trecut de peste 100.000. „Odată intrată în Schengen, această forță de muncă nu va avea absolut nici o restricție de a călători în străinătate și de a obține un loc de muncă care este mai bine plătit, fie în Ungaria, Germania sau Franța”, este de părere și Alex Milcev, șeful serviciilor fiscale și juridice ale firmei de consultanță EY în România.

Ceea ce se traduce într-o economie tot mai vulnerabilă. Așa că autoritățile ar trebui urgent să ia măsuri. Până nu este prea târziu, avertizează specialiștii economici.

Soluții

Cum i-am putea ține pe acești oameni în țară? Deși e greu de crezut că autoritățile ar putea reuși cu ei ceea ce nu au reușit cu propriii cetățeni. „Totul ține de modul în care vor fi realizate contractele de muncă pentru aceștii oameni aduși din Asia de Sud-Est. Dacă vom reuși să le realizăm niște contracte care să-i țină la locurile de muncă pentru o perioadă de timp îndelungată, în baza unor facilități oferite, cu siguranță acești oameni vor rămâne. Dar, dacă vom încerca să le oferim un salariu mic, vom încerca să-i păcălim într-un fel sau altul, bineînțeles că acești oameni vor pleca. Aici e o problemă de strategie guvernamentală, din punctul meu de vedere”, a precizat analistul Adrian Negrescu.

Pe de altă parte, specialistul consideră că în România este nevoie de o modificare a legislației fiscale. „Avem nevoie de o reformă a fiscalității, de o scădere a taxelor pe muncă pentru ca firmele să aibă din ce să plătească salarii mai mari angajaților și să-i poată păstra. Până nu vom rezolva problema taxelor foarte mari, mai ales cele pe salariul minim pe economie, care sunt cele mai mari din Europa raportate la venit, nu vom reuși să rezolvăm problema forței de muncă din țara noastră. Gândiți-vă că din salariul brut pe care noi îl câștigăm în momentul de față, mai mult de 60% din bani se duc către statul român. Nu este normal și de aceea este nevoie de o politică de stimulare a creării de locuri de muncă și de rezolvarea taxelor pe muncă”, a mai spus Negrescu.

Concluzia expertului este că până nu vom rezolva spinoasă problemă a salarizării, pentru acești oameni va exista întotdeauna tentația de a pleca la mai bine. „Introducerea unui salariu minim la nivel european ar putea ține în frâu salarizarea, inclusiv salarizarea din România. Când va exista o regulă foarte clară în baza căreia firmele să poată să-și prognozeze niște cheltuieli salariale predictibile, lucrătorii străini vor avea motive reale de a munci la noi. Aceștia acoperă cam 10-15% din nevoile economice ale țării”.

România se confruntă cu unul dintre cele mai grave exoduri de creiere din lume. În ultimii 15 ani, aproape 20% din forța de muncă totală a României a emigrat, arată un raport al Băncii Mondiale.