Avertisment: Refugiaţii din Ucraina ar putea deveni victime ale traficanţilor de persoane

Conflictul armat din Ucraina a trimis în pribegie milioane de persoane Foto: Adevarul

Traficanţii de persoane la graniţa cu Ucraina aşteaptă ca interesul pentru refugiaţi să scadă, atrage atenţia colonelul Vasile Doru Marineanu, şeful Centrului Naţional Militar de Psihologie şi Sănătate comportamentală al Ministerului Apărării.

Acesta a explicat pentru „Adevărul” care sunt tacticile pe care traficanţii de persoane le aplică într-o situaţie de criză precum cea din Ucraina.

Războiul din Ucraina a dus la transformarea a milioane de oameni în refugiaţi. Să-ţi înghesui viaţa într-o valiză, lăsând în urmă nu doar toată agoniseala, dar şi persoane dragi ucise sau pe care ştii că s-ar putea să nu le mai vezi niciodată, târând după tine doar copiii, nu e simplu. Iar fracturile psihice care au loc netezesc terenul pentru traficanţii de persoane, alimentând o piaţă şi aşa extrem de profitabilă, atrag atenţia experţii. 

Colonelul Vasile Doru Marineanu, şeful Centrului Naţional Militar de Psihologie şi Sănătate comportamentală al MApN, preşedinte al Societăţii de Psihologie Militară şi reprezentant al Colegiului Psihologilor din România în Comitetul european pentru psihologie în situaţii de crize, dezastre şi traume, subliniază că refugiaţii sunt oameni cărora viaţa le-a fost pusă în pericol, de unde şi vulnerabilitatea lor. „În acest moment, toate privirile sunt aţintite către refugiaţi. Există sprijin guvernamental, sprijin din partea unor organizaţii nonguvernamentale, toată lumea încearcă să-i ajute. Este, aşa, o euforie”, punctează expertul militar. 

Traficul de persoane – o piaţă de sute de miliarde de dolari 

Dacă acest conflict se va prelungi, interesul societăţii şi al mass-media va scădea cu timpul, iar atunci reţelele de trafic de persoane îşi vor face simţită prezenţa, exploatând situaţia acestor refugiaţi. „În lume, există o afacere foarte puternică – undeva la 150 de miliarde de dolari din exploatarea traficului de persoane – fie pentru scopuri sexuale, (20%) fie pentru scopuri de muncă (80%). Există nişte statistici destul de descurajatoare ale OMS, care arată că 25-30% dintre femeile de pe glob sunt exploatate, victime ale violenţei sexuale, fie de către foşti parteneri, fie de către necunoscuţi. Nici statisticile în ceea ce priveşte bărbaţii nu sunt mai încurajatoare – se presupune că 1 din 8 bărbaţi ar putea fi victima unor abuzuri sexuale”, adaugă psihologul militar. 

Tactica dezumanizării victimei 

Punând cap la cap toţi factorii de vulnerabilitate care conduc la aceste situaţii, adaugă colonelul, observăm că statutul de persoană refugiată, alături de sexul feminin, alături de alte elemente care ţin de apartenenţa la o minoritate sexuală, conturează portretul-robot al victimei celei mai expuse. Iar cei care se ocupă cu traficul de persoane nu apelează la forţa fizică, ci acţionează mai degrabă asemenea unui păianjen care-şi ţese pânza, atrage atenţia expertul: „Există nişte lanţuri invizibile prin care exploatatorii încearcă să ţină din punct de vedere psihologic şi emoţional persoanele sub influenţa lor. Această manipulare determină un eşec de conştientizare din partea victimei că se află într-o situaţie vulnerabilă şi acest lucru afectează şi dinamica relaţiei dintre victimă şi cei care sunt în situaţia de a pune legea în aplicare”. 

Sunt câteva tactici pe care exploatatorii le folosesc, subliniază colonelul Vasile Doru Marineanu. „În primul rând, este practicată aşa-numita dezumanizare, adică pierderea treptată a identităţii de fiinţă umană respectată. Mai exact, în permanenţă, acestor oameni li se inoculează – mai ales după ce trece atenţia acordată de societate – cum că sunt persoane fără speranţă, nesemnificative, fără valoare, care vor fi uitate în curând. Trăind mai multă vreme într-o altă ţară, refugiaţii ajung să nu mai aibă paşapoarte sau documente de identitate sau se pot afla în situaţia în care acestea să fie reţinute de oamenii care s-au oferit să-i ajute. Şi asta determină un fel de dependenţă care este exploatată. Sunt ameninţaţi în permanenţă cu divulgarea poziţiei lor către poliţie, li se inoculează lipsa de încredere în alte persoane, astfel încât să devină cumva dependente doar de exploatatori, sunt monitorizate îndeaproape şi controlate permanent”. 

Victimele sunt purtate cu vorba, li se promite că în schimbul unor servicii prestate, într-un interval oarecare de timp, îşi vor recăpăta independenţa. Dar acest lucru nu se întâmplă niciodată. 

Semnale de alarmă 

Reţinerea documentelor de identitate este un semn că avem de-a face cu traficanţi de persoane, atrage atenţia psihologul militar: „Recomandarea este de a nu înstrăina aceste documente, cu excepţia prezentării pentru perioade scurte de timp în faţa autorităţilor care le pot nota anumite date pentru ca apoi să reintre în posesia lor”.

Alte semnale care ar trebui să dea de gândit sunt orice limitare a comunicării şi orice ameninţare cu privire la raportarea la poliţie a unor presupuse comportamente ilegale din ţara respectivă. „Un alt semnal este promisiunea că într-un interval de timp le va fi facilitată tranziţia către o ţară occidentală, mai ales în SUA, ştiut fiind că acolo vrea să ajungă majoritatea refugiaţilor”, mai spune expertul. 

Iar momentul în care refugiaţii sunt mutaţi dintr-un centru în altul este momentul propice în care traficanţii acţionează. „Am participat în calitate de membru al Comitetului european pentru psihologie în situaţie de crize, dezastre şi traume la o cercetare intensivă anul trecut, şi de acolo a rezultat că, într-adevăr, aceasta este etapa cea mai vulnerabilă. Aşa s-a ajuns la elaborarea unui ghid de bune practici, astfel încât acele persoane care lucrează în centre să poată identifica persoanele cu risc crescut de exploatare”, conchide psihologul. 

Jumătate de milion de ucraineni au intrat în România

Poliţia de Frontieră a anunţat ieri dimineaţă că peste 8.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară luni, în scădere cu 10,2 % faţă de ziua precedentă.

„Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.410 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 11,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.684 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 17,3%)”, transmite Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 21.03.2022, ora 0.00, la nivel naţional, au intrat în România 509.348 de cetăţeni ucraineni.