Secția ATI a Spitalului de Urgență Ploiești, blocată. Medicii protestează. Cum explică managerul situația

0
Publicat:

Zece medici chirurgi de la Spitalul Județean de Urgență Ploiești protestează față de o decizie luată de conducere pe fondul blocajului existent în secția de terapie intensivă. Oamenii sunt nemulțumiți că trebuie să opereze doar cazurile grave și urgențele, în detrimentul celor care pot fi amânate. Însă, spun ei, și acești pacienți au nevoie de o atenție deosebită mai ales că vorbim despre mulți bolnavi oncologici. 

terapie intensiva
Blocaj major la spitalul Județean Prahova. Medicii protestează împotriva conducerii. Arhivă

„Avem pacienți, mulți oncologici, pe care i-am amânat și de trei ori de la operație. Ni se spune că nu sunt locuri libere la terapie intensivă. Înțelegem situația, dar noi nu ne putem face meseria. Se uită din vedere că cei care suferă sunt oamenii pe care noi ar trebui să-i facem bine”, au transmis reprezentanții medicilor chirurgi. Bogdan Nica, managerul spitalului a declarat pentru „Adevărul” că situația urmează să se rezolve săptămâna viitoare, când secția ATI va fi extinsă cu încă 9 paturi. „În prezent, noi avem 39 de paturi. 32 sunt date în folosință, 7 sunt rezervate pentru situații deosebite precum epidemii, accidente etc. 

De ce sunt blocate paturile din secția ATI 

Începând cu perioada sărbătorilor de iarnă, explică managerul colapsul din ATI, spitalul a fost singura unitate medicală care a asigurat urgențe în județ. „Am primit pacienți inclusiv din județele limitrofe. 2.400 de prezentări au fost de la începutul anului și până acum câteva zile. Este enorm! Au fost și zile cu 380-400 de prezentări la Urgențe, dar am reușit să gestionăm situația. Și am fost asaltați cu patologii extrem de bogate”. 

Fluxul mare de pacienți în ATI este și un efect al perioadei din pandemie, spune managerul Bogdan Nica. „Oamenii, speriați, nu s-au mai prezentat la medic, iar bolile de care sufereau s-au agravat sau au dus la complicații. Apoi, vin pacienți foarte în vârstă și foarte bolnavi din azile care dacă nu sunt internați în ATI mor. Sunt imobilizați la pat, tetraplegici, cu demență senilă. Aceștia ar trebui direcționați către centre de paliație”. 

Prin urmare, secția ATI a devenit blocată. „Nu mai avem paturi libere. Motiv pentru care i-am rugat pe chirurgi să-și reprogrameze la operații pacienții care pot fi amânați. Pacienții cronici de exemplu sau cei oncologici. Vă dau un exemplu: dacă aceștia din urmă conform protocolului terapeutic trebuie operați în decurs de trei săptămâni de la încheierea chimioterapiei, de ce să-i operezi după 3 zile? Sau, un pacient cu colecist, cu hernie..hai să-i amânăm puțin și hai să luăm urgențele până când ne mai deblocăm în ATI”.

Bogdan Nica a cerut medicilor să facă un compromis până când secția ATI va fi extinsă. „Începând din 6 ianuarie, am chemat o firmă să amenajeze și zona aceasta extinsă de nouă paturi. Însă, la modul general vorbind, căci așa se întâmplă în întreaga țară, medicii din ATI fac, mai nou, medicină defensivă. De exemplu, chiar dacă un pacient are resursele terapeutice depășite, dacă poți să-l ții pe nonadrenalină, pe ventilator, intubat, îl ții. Chit că omul acela nu-și va mai reveni niciodată din comă. Iar astfel de pacienți blochează un pat în ATI și câte 3 sau chiar 6 luni”. Cum de am ajuns într-o astfel de situație? Simplu. În România nu avem o legislație în care cineva să-și asume răspunderea pentru acești oameni. „Noi nu avem servicii medicale de îngrijiri paliative. Să le oferim acestor bolnavi un tratament paliativ până se sting. Și să moară acasă, liniștiți, cu lumânarea la cap ca niște creștini. În România acest lucru nu se întâmplă”, explică managerul. 

Medicii, puțini la număr și temători. „De la scandalul Pantelimon, nimeni nu-și mai asumă nimic”

Acesta cere reglementarea legislației și proceduri mai clare. „Este o portiță cu moartea cerebrală. Cum o constatăm în RMN. Pacientul pe care l-ai operat..au trecut o zi, o săptămână și nu-și revine. Are 90 de ani și este ținut în viață doar prin administrare de noradrenalină și ventilator. Și atunci hai să-i facem un RMN, să constate o comisie formată din anestezist, radiolog și jurist că este în moarte cerebrală și să fie deconectat de la aparate. Căci legea românească permite acest lucru. Însă, de când cu scandalul de la spitalul Pantelimon din București medicii din ATI fac medicină defensivă”, precizează managerul. 

Blocajul din ATI este cauzat, prin urmare, de un flux enorm de pacienți absorbiți din întregul județ și din zonele din proximitate, dar și din cauza unui sistem sanitar plin de hibe. „Nu mai spun că noi stăm foarte prost la capitolul forță de muncă. Cu alte cuvinte, nu avem suficienți medici. De un an jumătate ne tot confruntăm cu posturi blocate, apoi dacă cineva cineva stă trei luni și pleacă la mai bine. E un coșmar. Se întâmplă asta la noi, în Dâmbovița, la Buzău, Pitești. Toți se duc la București”.

În momentul de față în spital pacienții sunt operați în funcție de gravitatea bolii de care suferă. „Însă, atenție. Vorbim doar despre 10 medici dintr-o secție de 60 de paturi din 1.500. Doar 10 persoane care sunt nemulțumite. Căci se naște la maternitate normal, se operează la neurochirurgie normal, se operează la ortopedie normal, la chirurgie plastică, la chirurgie vasculară la fel. Sunt 35 de secții unde activitatea nu este perturbată. Nemulțumiri sunt doar la secția Chirurgie 2. Medicii de aici vin la serviciu și operează urgențele”, a mai declarat managerul. 

Alexandru Rafila, promisiuni deșarte

Anul trecut, la finalul luni august, ministrul Alexandru Rafila propunea ca bolnavii în stadiu terminal să poată fi mutați din ATI în compartimentele de îngrijiri paliative din cadrul unităților medicale de stat, acolo unde să li se continue tratamentul. „Acceptarea acestei întreruperi a tratamentului la ATI și continuarea lui în paliație nu există în momentul de față, pentru că nimeni de-a lungul timpului nu a ajuns în punctul unei acceptanțe sociale a acestui lucru. Opinia mea ca medic este că trebuie să avem această dezbatere. O s-o provoc eu ca ministru al Sănătății”, a declarat atunci oficialul. La discuții, a mai spus ministrul, ar trebui să participe societățile profesionale, organizațiile de pacienți și Biserica. „E bine ca Biserica să fie parte la această discuție, tocmai ca să evităm interpretările publice care vor apărea legate de o astfel de situație, să se înțeleagă că vorbim de un pacient care nu mai are resurse să-și revină și nu discutăm despre eutanasiere”, a ținut să mai precizeze Alexandru Rafila.  Dezbaterea ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii septembrie 2024, însă până acum nu s-a mai auzit nimic despre o astfel de inițiativă. 

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite