Înger păzitor în infernul din Mali. O româncă ajută oamenii în fața abuzurilor mercenarilor Wagner și a jihadiștilor
0O româncă înfruntă infernul din Mali, unde grupările jihadiste și temuții mercenari Wagner fac legea. Irina Preoțescu lucrează în domeniul conflictelor armate și ajută misiunea ONU să salveze cât mai mulți civili într-o țară sfâșiată de conflicte interminabile.
Irina Preoțescu are 28 de ani, dar are deja o experiență vastă la ONU. A început ca voluntar, pe durata studiilor universitare, iar apoi și-a clădit o carieră aici. Licenţiată în psihologie şi justiţie socială la St. John’s University din Queens, New York, cu Summa Cum Laude, Irina a urmat apoi un master cu dublă specializare în medierea conflictelor armate și politici ONU, la prestigioasa universitate Columbia din New York. Și-a văzut visul împlinit, iar acum trăiește cea mai mare provocare a vieții în Mali.
Lucrează în Intelligence
Aici, Irina Preoţescu are o răspundere uriașă, în cadrul Misiunii ONU de Menținere a Păcii din Mali (MINUSMA), iar de munca ei și a colegilor săi depind viețile multor oameni. Misiunea Irinei nu este deloc ușoară. E ofițer de raportare și coordonare și face parte din Joint Operations Center, unitate care face parte din biroul Chief of Staff și care se ocupă de domeniul Intelligence, coordonare și raportare, aflată în Gao.
„Noi colectăm, analizăm și verificăm informații primite din toate rapoartele de la unitățile ONU militare, de poliție și civile din Gao. Colectăm informații, verificăm dacă sunt reale, stabilim dacă sunt sau nu dezinformare și decidem dacă sunt semnificative pentru a fi raportate. Și ne focusăm pe incidente de securitate, tot ce ar putea să afecteze mandatul și operațiunile misiunii din sectorul nostru, protecția civililor, evoluții politice și sociale semnificative, și progresul făcut pentru retragere”, explică românca.
Viitor sumbru pentru Mali
Vestea proastă este că misiunea de menținere a păcii a ONU este obligată să plece la finele anului. Asta și pentru că, după retragerea trupelor franceze, în vara anului trecut, Mali a devenit un butoi de pulbere. Acum, Mali a ales să lucreze cu temuții mercenari Wagner, iar noul guvern este ostil Occidentului.
„Trupele franceze au plecat, au plecat și englezii, au plecat suedezii, toți înainte de decizia de retragere a misiunii. Mai sunt contingente din China, Germania, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Burkina Faso, printre alții. Egiptenii au plecat. Și toată lumea acum e pe picior de plecare”, descrie ea situația.
Cea mai mare problemă este cauzată de atacurile asupra civililor și victimele colaterale provocate de conflictele armate dintre diferitele grupuri militare și teroriste. Jihadiștii nu au ezitat să atace tabăra, deși trupele chineze care o păzesc sunt înarmate până în dinți și sunt specializate în lupta antitero. Viitorul se anunță mai sumbru ca oricând pentru Mali.
„Acum, după ce Consiliul de Securitate al ONU a votat încetarea mandatului MINUSMA și retragerea misiunii în termen de șase luni, civilii din Mali sunt supuși unui risc și mai mare de a fi afectați de violență. În ciuda provocărilor sale, MINUSMA a jucat un rol important în protecția civililor în Mali. Aceasta a oferit protecție civililor prin intermediul bazelor sale statice din orașele mari și, în zonele mai îndepărtate, prin baze temporare, patrule și convoaie”, adaugă românca.
Ea mai spune că persoanele strămutate din cauza conflictului violent din Mali au căutat, uneori, refugiu în apropierea bazelor MINUSMA.
„Angajamentul politic al misiunii și dialogul cu actorii înarmați și cu comunitățile au contribuit la promovarea protecției, la atenuarea violenței între comunități și la consolidarea mecanismelor comunitare de prevenire a conflictelor. Mandatul de monitorizare, raportare și întărire a capacităților în domeniul drepturilor omului al MINUSMA a contribuit la promovarea și protejarea drepturilor omului”, subliniază tânăra.
Mercenarii Wagner au intrat în scenă
Guvernul din Mali are responsabilitatea principală de a proteja civilii și poate lua măsuri pentru a realiza îmbunătățiri. Rezoluția anterioară a Consiliului, care a expirat la 30 iunie, cerea autorităților maliene să „ia măsuri rapide pentru a proteja civilii pe întreg teritoriul țării și pentru a preveni, minimiza și soluționa daunele provocate civililor care ar putea rezulta din operațiunile întreprinse de Forțele de apărare și securitate maliene (MDSF)”.
În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. „Având în vedere numărul mare de încălcări raportate de către Forțele de apărare și securitate maliene și partenerii lor, precum și gravitatea unor incidente precum cele din presupusul masacru de la Moura. forțele de securitate din Mali trebuie să dezvolte mecanisme care să atenueze daunele aduse civililor de operațiunile lor, să prevină încălcările dreptului internațional umanitar împotriva civililor și să tragă la răspundere pe oricine le încalcă. Raportul Moura acuză trupele maliene și luptătorii Grupului Wagner de uciderea a peste 500 de persoane, dintre care majoritatea au fost executate sumar în timpul unei operațiuni militare la Moura, în centrul Mali, în martie 2022”, susține românca.
Cerând retragerea MINUSMA, autoritățile maliene se plasează într-o relație de securitate exclusivă cu Wagner, al cărui mod de a purta războiul amenință civilii și a cărui credibilitate este cel puțin îndoielnică, după cum o demonstrează recentele evenimente din Rusia. „Alte activități ale Wagner în Mali includ trafic de arme și afaceri privind mineritul aurului, printre altele. Ostilitățile s-au intensificat în Mali începând din 2022, după ce forțele armate maliane au desfășurat operațiuni de contrainsurgență de mare amploare împotriva Jamaa Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată la Al-Qaeda, și a rivalului Stat Islamic în Sahara Mare (ISGS). Atât JNIM, cât și ISGS au atacat frecvent civili”, dezvoltă Irina.
Atacați de jihadiști
Pe lângă raportările de informații, Irina se ocupă și de de partea de coordonare. E vorba de misiuni delicate și periculoase.
„Coordonăm evacuări de răniți și de cadavre. Dar acum, din moment ce nu mai avem mandat, nu mai putem să facem asta. Deci, acum doar susținem sau monitorizăm evacuările în sectorul nostru pentru personalul ONU și contractori”, explică ea.
Imaginile descrise sunt unele de coșmar. De multe ori, convoaiele ONU sunt atacate de jihadiști sau de diverse grupuri militarizate neindentificate, care profită de lipsurile operaționale militare ale guvernului statului Mali.
„Avem multe convoaie logistice în această perioadă și cam la două săptămâni de când am ajuns aici, unul dintre ele a fost atacat. A fost un moment foarte tensionat, eram încă foarte nouă și urmăream convoiul live în sistem, din birou. Au murit patru contractori civili, alții au fost răniți, nu au fost ușor de gestionat situația. Răniții au trebuit evacuați, au trebuit coordonate elicopterele, a fost mai dificil decât îmi imaginam și asta m-a marcat puțin. Apoi, alt moment delicat, evacuarea cadavrelor. Nu e ușor”, admite tânăra.
Viitorul ei, după retragerea misiunii din Mali, se va lega cel mai probabil de un alt stat african cu probleme.
„Aș vrea să rămân în regiune, la o altă misiune ONU, în Sudanul de Sud, în DRC, sau Republica Africană Centrală. Depinde, poate chiar Somalia sau Irak”, încheie Irina Preoțescu.
Se încarcă comentariile...
