Care sunt candidații Kremlinului în cursa pentru funcția de președinte al Republicii Moldova ANALIZĂ
0Kremlinul are mai mulți candidați la alegerile prezidențiale din toamna acestui an, aceștia urmând să reducă din numărul de voturi ale Maiei Sandu, dar și să compromită prin propagandă referendumul pe tema aderării la UE care va avea loc în aceeași zi cu scrutinul, afirmă unii experți consultați de ,,Adevărul”.
Până acum, cel puțin zece persoane au anunțat că vor candida la alegerile prezidențiale din țara vecină, printre ele numărându-se actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, fostul prim-ministru Ion Chicu, ex-premierul Vlad Filat, condamnat pentru acte de corupție și ex- procurorul general Alexandr Stoianoglo, care figurează în dosare penale și este susținut de PSRM, dar și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. În aceeași listă figurează fostul ministru al Afacerilor Externe Tudor Ulianovschi, juristul Teodor Cârnaț și jurnalista Natalia Morari.
Președintele Parlamentului moldovean, care este și liderul formațiunii de la guvernare Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a comentat recent anunțul Nataliei Morari privind faptul ca va candida la scrutin, susținând că este încă un candidat al Kremlinului, dar fără spună cine sunt celelalte persoane ale Rusiei din cursa pentru funcția de șef de stat.
,,Kremlinul a mai scos unul. Probabil va testa pe mai mulți, dar 1,2, 3, (n.r.-Natalia Morari) este al treilea, nu al patrulea, cred că este al patrulea. Mă refer la toți care s-au lansat până acum. Regimul de la Kremlinul, probabil, va testa pe unul, pe altul și când o să primească comanda, o să mai facă niște acțiuni, dar eu cred că face parte din scenariul gândit de destabilizare, de perturbare privind procesul nostru de integrare europeană”, a declarat Igor Grosu.
Unii experți consultați de ,,Adevărul” consideră că printre candidații Kremlinului s-ar numără Alexandr Stoianoglo, Irina Vlah, Natalia Morari și Ion Chicu.
,,Putem spune prin date indirecte că ei sunt afiliați Kremlinului. Trebuie să vedem foarte bine pentru că toți dintre aceștia deja au desfășurat sau desfășoară o campanie destul de puternică în spațiul public, dar iarăși ne trebuie dovezi concrete ca să afirmăm asta. Trebuie să vedem de unde vin finanțările pentru ei. Vedem că ei deja promovează niște mesaje foarte apropiate ca și conținut de ceea ce promovează Kremlinul. Vedem tirajarea mesajelor acestora în presa rusească, avem suficiente dovezi indirecte ca să considerăm că aceștia ar putea fi candidații Kremlinului”, a afirmat, pentru ,,Adevărul”, expertul în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.
Lista ar putea să fie completată cu candidatul blocului oligarhului fugar Ilan Șor și al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), decizia în acest sens a acestora nefiind făcută publică până în acest moment.
,,Și unii, și alții ar putea să propună un candidat în viziunea Kremlinului care ar putea să strângă mai multe voturi decât aceștia care sunt cumva la limita recunoașterii, fiind la limita de 5 %, acest lucru rezultând din sondajul Institutului Republican Internațional (IRI) în care Alexandru Stoianoglo nu figura, respectiv prezența lor poate să aibă un rol propagandistic, dar nu un rol serios în mod obligatoriu în cadrul scrutinului. Ei pot să populeze spațiul mediatic cu anumite fire narative”, a adăugat Andrei Curăraru.
Interdicția Kremlinului
Igor Dodon, fostul șef de stat și actualul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), nu participă la acest scrutin, anunțând că PSRM nu are candidatul său, ci îl susține pe Alexandr Stoianoglo care nu este membru de partid. Iar analistul politic, Ion Tăbârță, susține că Moscova i-a interzis socialistului să participe la aceste alegeri prezidențiale.
,,El (n.r.-Igor Dodon) a reușit să revină în fruntea partidului, însă în contextul dat el înțelege că o anumită înaintare a candidaturii depinde de anumiți factori de la Moscova și mai ales dacă ar suferi o înfrângere electorală, ar putea fi sfârșitul carierei lui politice. Mă refer la politica influentă. În cazul dat, el îl înaintează pe Alexandr Stoianoglo, el rămâne activ și cred că Igor Dodon țintește alegerile parlamentare, or el atunci speră să revină în politica influentă din Republica Moldova. Totodată, să demonstreze anumitor cercuri de la Moscova că mai contează sau că pe el se mai poate miza. În Rusia nu este doar un singur pol sau la Kremlin sunt mai multe direcții, cercuri, grupuri care curează Republica Moldova, iar lui i s-a spus clar- nu sau cel puțin ceea ce vedem noi din anumite informații, mai degrabă, indirecte că nimeni nu a ieșit din oficiali să spună că Igor Dodon nu va participa sau i-am interzis (n.r- participarea la alegerile prezidențiale), însă este suficient să ne uităm cum este atunci când merge la Moscova. Spre exemplu, acum, când merge la Moscova, el nu se mai fotografiază cu Putin sau nu se mai întâlnește cu Putin, dar se întâlnește Evghenia Guțul care este omul lui Ilan Șor. Este clar că prin aceste mesaje se indică cine este omul pe care acum Kremlinul îl susține în Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că politehnologii ruși nu iau în calcul un joc mai larg politehnologic pentru că acolo sunt și alți actori, și nu este numai Șor, nu este numai Dodon. Ei vor încerca să creeze un front de partide, de candidați, iar în perspectiva alegerilor parlamentare, partide ca să acumuleze cât mai multe voturi”, a completat analistul.
Compromiterea plebiscitului pro UE
În ceea ce privește faptul că Rusia ar avea mai mult candidați la alegerile prezidențiale din data de 20 octombrie din Republica Moldova, aceasta urmărește mai multe scopuri, dar principalul este compromiterea referendumului republican constituțional privind aderarea țării la Uniunea Europeană, subliniază expertul în politici publice și securitate Andrei Curăraru.
,,Aici este o întrebare mai complexă care poate să fie legată de dorința, totuși, de prioritizare a referendumului, boicotul, față de procesul de alegere a președintelui. Este destul de clar că Maia Sandu nu are un contracandidat puternic, iar dispersarea voturilor anti-Maia Sandu poate duce la ceea că mulți dintre votanții clasici de stânga vor rămâne acasă, neavând un candidat care să-i reprezinte foarte bine și vor merge mai degrabă la boicotul referendumului. Doi: fiecare dintre acești candidați ocupă o nișă specifică legată de nemulțumirile legate față de PAS. De exemplu, Natalia Morari critică vehement practic toate aspectele de politică internă și externă a Republicii Moldova. Alexandr Stoianoglo se axează pe reforma justiției și pașii pe care i-a îndeplinit Maia Sandu în legătura cu aceasta. Ion Chicu are o atenție sporită față de politica economică, dezvoltarea statului etc, iar Irina Vlah cumva pe neutralitate și securitate, și aspectele respective. Astfel, fiecare dintre ei poate să catalizeze o parte dintre voturile care au putut să meargă la Maia Sandu dacă sunt niște alegători nemulțumiți sau dezamăgiți și mai puțin determinați să o voteze pe aceasta. Dacă între timp ar putea să apară un candidat alternativ, mai puternic, știm că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și gruparea Șor nu au înaintat candidați. Aceștia pot juca rolul de spoiler care să atragă mai multe voturi de pe centru sau centru-dreapta decât din stânga clasică care votează de obicei candidații proruși. Mai avem și pe Tudor Ulianovschi care potrivit datelor din surse deschise, inclusiv canalele de Telegram ar fi reprezentat la un moment dat interesele lui Vlad Plahotniuc și ar fi avut o relație foarte apropiată cu acesta. El reprezintă un fel de candidat de tip nou care tor ar putea lua o parte dintre voturile Maiei Sandu. De ce considerăm că nu este un candidat pur și simplu? El a început o campanie foarte activă, fără transparență a fondurilor încă înainte de campanie electorală. Nu este clar din ce partid vine, lansează niște mesaje care sunt aparent europene, dar nu intră în logica de dezvoltare a relației noastre cu Uniunea Europeană în acest moment”, a mai afirmat Andrei Curăraru.
,,Ei vor încerca să compromită referendumul fie cum blocul Șor spune oamenilor: duceți-vă, dar votați împotrivă, dar scopul lor de fapt este să ponegrească cu noroi tot ce înseamnă Uniunea Europeană, iar Igor Dodon și socialiștii au spus că vor boicota. Ei vor să predispună populația să voteze împotrivă, dar totodată ca cetățenii să nu meargă pentru a diminua din legimitatea referendumului. Spre exemplu, dacă se vor prezenta sau vor vota 35 % și pentru UE vor vota 53 %, atunci cei care sunt împotriva parcursului european, vor spune că acest referendum nu este legitim și că el nu reprezintă voința poporului și că de fapt cele 53 % din 35 % ar fi 15-17 % din populație, adică sunt diferite metode sau tehnologii politehnologice pentru a compromite acest referendum pentru că acest referendum ar putea să fie un mesaj puternic dat de societatea moldovenească în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, or Moscova nu-și dorește acest lucru pentru că unul dintre narativele propagandistice de bază al Moscovei este că, de fapt, actuala conducere pro-occidentală a Republicii Moldova este o jucărie în mâinele Occidentului și că intenționat va duce Republica Moldova în UE și în NATO, dar de fapt cetățenii nu-și doresc asta, ci să rămână la relațiile tradiționale pe care le are cu Federația Rusă”, a mai spus Ion Tăbârță.
Pregătiri privind alegerile parlamentare din 2025
În același timp, Rusia, folosește scrutinul prezidențial, pentru a testa terenul și a se pregăti de alegerile parlamentare de anul viitor din Republica Moldova, mizând pe faptul că majoritatea viitorului Parlament moldovean va fi anti-europeană, ci nu pro-europeană, așa cum este acum.
,,Noi, totuși, suntem republică parlamentară, iar președintele are puteri limitate. Pur și simplu acum avem situația când președintele și partidul de guvernământ au practic aceeași culoare politică sau actualul președinte provine din partidul aflat la guvernare și de aici această sinergie. Faptul că va câștiga scrutinul Maia Sandu sau va câștiga un prorus, atât timp cât avem un Parlament cu o majoritate utilă președintelui, nu se va face nimic. La noi este republică parlamentară și în funcție de rezultatul alegerilor vom avea guvernarea și de aici deciziile în Parlament: fie vor implementa angajamentele asumate în timpul negocierilor de aderare la UE, fie nu. Iar acum pentru alegerile prezidențiale trebuie testate scenarii, desigur, ideal este să câștige și un președinte, dar cu toți actorii, fiind testate scenariile pentru alegerile parlamentare. Chiar, dacă de exemplu câștigă Maia Sandu, dar dacă vine o guvernare formată din blocul Șor, socialiști și alte formațiuni de stânga atunci gata noi nu mai implementăm reforme. Maia Sandu, de una singură în calitate de președinte, nu va putea implementa reforme că nici nu are atribuțiile respective. Pentru Moscova, în contextul alegerilor prezidențiale, mai degrabă este important referendumul ca să fie compromis pentru ca dacă va fi scris în Constituție că vectorul european este vectorul de dezvoltare, acest lucru nu înseamnă că nu poate fi anulat ulterior, însă sunt proceduri mai complicate și trebuie de acumulat un număr de voturi în Parlament”, a punctat analistul politic Ion Tăbârță.
Se încarcă comentariile...
