Teritoriile de peste mări, paradisul francofon

Locuitorii coloniilor franceze din St. Pierre şi Miquellon, două insule minuscule situate pe coasta de est a Canadei, sunt primii cetăţeni care, din cauza fusului orar, şi-au exprimat încă de

Locuitorii coloniilor franceze din St. Pierre şi Miquellon, două insule minuscule situate pe coasta de est a Canadei, sunt primii cetăţeni care, din cauza fusului orar, şi-au exprimat încă de ieri opţiunile electorale

Turul doi al alegerilor legislative din Franţa este în plină desfăşurare, dar în teritoriile franceze, votul s-a încheiat încă de ieri. Conform tradiţiei, primele locuri unde se votează sunt două insule minuscule, St. Pierre şi Miquellon, situate pe coasta de est a Canadei. Aşa cum se ştia încă de la primul tur, cei peste un milion de cetăţeni cu drept de vot care locuiesc în "teritorii" au optat pentru partidul de dreapta al preşedintelui Nicolas Sarcozy. Din cei peste 44,5 milioane de electori francezi, la rândul lor, insularii îşi desemnează deputaţi şi senatori care îi vor reprezenta în parlament în următorii cinci ani.

Copiii din Franţa învaţă la Geografie despre "posesiunile de dincolo de mări" şi apoi le vizitează împreună cu părinţii, pentru că "teritoriile" (denumite Departement d'outre-mer - Territoire d'outre-mer sau DOM-TOM ori DROM, din 2003) sunt destinaţiile de vacanţă preferate de toţi francezii. Sunt situate în Atlantic, Pacific şi Indian şi însumează aproximativ 115.000 de kilometri pătraţi şi peste 2,5 milioane de locuitori. Unele sunt considerate "departamente" şi au aceleaşi drepturi precum cele din Franţa metropolitană, altele sunt numai "colectivităţi teritoriale" sau "teritorii", fiind mai libere, dar şi mai puţin legate de patria-mamă.

Guadelupe, membră a UE

Dintre cele 26 de departamente ale Franţei, numai patru sunt "dincolo de mări", iar între ele cel mai important este Arhipelagul Guadelupe. Aceste insule exotice, aparţinând Franţei, fac parte din Uniunea Europeană, iar moneda folosită este euro, chiar dacă Guadelupe nu a semnat Tratatul Schengen. Economia acestui departament se bazează doar pe turism; agricultura, mica industrie şi serviciile fiind centrate pe nevoile vizitatorilor. Franţa subvenţionează tot ce e important, astfel încât aceste destinaţii de vacanţă să nu sufere niciodată de lipsa mijloacelor de dezvoltare. Cei veniţi în Guadelupe au ocazia să mănânce banane proaspăt culese sau rodii uriaşe, care cresc pe plantaţiile locale. Exportul se bazează pe flori exotice, mai ales orhidee şi cacao.

Parisul din Antile

Tot în Marea Caraibelor se află şi Insula Martinica - desenată şi pe bancnotele euro, însă aceasta este considerată departament de sine stătător, deşi are acelaşi statut de membră UE ca şi insulele din Arhipelagul Guadelupe. Aici, limba oficială este franceza, ca oriunde în teritorii, dar locuitorii vorbesc creola de Antile. Această limbă, în principal franceză, conţine şi cuvinte din engleză, spaniolă, portugheză şi câteva limbi africane importante. Istoria Franţei consemnează că locuitorii din Martinica sunt descendenţii unor grupuri de sclavi aduşi din Africa pentru a lucra pe plantaţiile de trestie de zahăr. Azi, insula cunoaşte cel mai ridicat nivel de trai din întregul Arhipelag al Antilelor, consumul de parfum Chanel sau de porţelan Limoges pe cap de locuitor fiind mai mare decât în Franţa. Oraşul Saint-Pierre, distrus de o erupţie a vulcanului Pelee, era supranumit "Parisul din Antile". Conform unui vechi obicei francez, în Martinica, în timpul prânzului, toate magazinele se închid câteva ore, pentru siestă.

Centrul Spaţial din Guyana

Guyana franceză este un teritoriu de 83 de kilometri pătraţi, plasat între Surinam şi Brazilia, pe coasta de nord a Americii de Sud, la care se adaugă câteva insule minuscule, situate în imediata vecinătate. Guyana este considerată departament al Franţei şi face parte din "zona euro", fiind parte a Uniunii Europene. Teritoriul este împărţit în două zone distincte: una locuită şi cealaltă formată dintr-o junglă aproape impenetrabilă, la graniţa cu Brazilia. Aici se află cea mai mare hidrocentrală franceză din teritorii, barajul Petit-Saut izolând un lac artificial, alimentat de mai multe râuri. Majoritatea produselor de larg consum se aduc din Franţa metropolitană, singurele industrii locale notabile fiind prelucrarea lemnului şi mineritul, bazate pe rezervele importante de lemn şi aur. Tot aici se află Centrul Spaţial Guyana, unde lucrează peste 1.700 de specialişti de mare valoare. Turismul nu asigură venituri importante populaţiei locale, şomajul indigenilor fiind destul de ridicat.

Reunion, Hawaii-ul francezilor

Numită iniţial Insula Bourbon, Reunion este cel de-al patrulea (şi ultimul) departament de peste mări al Franţei. Insula este situată în Oceanul Indian, între Insula Madagascar şi Arhipelagul Mauritius, ea reprezentând cel mai îndepărtat teritoriu al Uniunii Europene. Fiind zona cea mai de est din UE, în Insula Reunion a fost folosită pentru prima dată moneda euro, cu câteva ore înaintea tuturor celorlalţi europeni. Istoria monedei unice consemnează că primul om care a cumpărat cu euro a fost preşedintele Consiliului local din Reunion, Paul Verges, care a achiziţionat o pungă de lychee (fructe exotice), din piaţa capitalei Saint-Denis. Supranumită "Hawaii-ul francezilor", insula Reunion face parte din acelaşi lanţ de insule vulcanice ca şi Insulele Hawaii, având chiar şi un vulcan activ, celebrul Piton de la Fournaise, înalt de 2.611 metri, care a erupt de mai mult de o sută de ori din 1640 încoace (anul când a fost descoperit). În aprilie 2007, ultima erupţie a aruncat peste insulă mai mult de trei milioane de metri cubi de lavă.

Sarkozy nu are emoţii

Revenind la alegerile de azi, trebuie să precizăm că numai o parte din locurile din Adunarea Naţională şi Senat au fost repuse în discuţie, mai precis s-a votat doar în circumscripţiile în care, cu o săptămână în urmă, niciun candidat nu a obţinut peste 50% din voturi (în condiţiile în care cel puţin un sfert din alegători s-ar fi prezentat la vot). Întrebat dacă are emoţii în legătură cu acest ultim scrutin, Nicolas Sarkozy a precizat că nu se teme de concurenţă şi a estimat că va câştiga cam tot ce şi-a propus.

Inedit

Insula Martinica este desenată pe bancnotele euro

Consumul de parfum Chanel sau de porţelan Limoges pe cap de locuitor, în Martinica, este mai mare decât în Franţa

În insula Reunion a fost folosită, pentru prima dată, moneda euro, cu câteva ore înaintea tuturor celorlalţi europeni

Primul om care a plătit în euro o pungă cu fructe a fost preşedintele Consiliului local din Reunion, Paul Verges

Insularii se pregătesc de referendum

Această categorie de teritorii a fost creată abia în martie 2003, când Franţa a efectuat o reformă constituţională şi a oferit un statut clar zonelor care nu erau considerate departamente. Termenul de "posesiuni" a fost abrogat, iar populaţia locală a primit dreptul de a participa la alegerile legislative ale Franţei, chiar dacă aceste regiuni nu sunt considerate părţi integrante ale Franţei. Dacă micile insule Saint Pierre şi Miquelon şi-au pierdut statutul de departament şi au devenit "colectivităţi din teritorii", celelalte zone, precum Polinezia Franceză, Mayotte, Wallis şi Futuna, Saint Martin şi Saint Berthelemy, au căpătat mai multe drepturi şi posibilitatea ca peste câţiva ani (pentru Mayotte, în 2010) să devină departamente. Noua Caledonie este însă teritoriul "cel mai puţin" francez, pentru că nu are nici măcar statut de "colectivitate din teritorii". Conform unui acord special (Tratatul de la Noumea), din anul 1998, locuitorii din această zonă bogată în nichel trebuie să organizeze un referendum privind independenţa, cândva între anii 2014 - 2019. Atunci, dacă vor dori, vor ieşi de sub tutela Franţei.