Petrolul caspic, interzis pentru SUA

Reuniunea liderilor celor cinci state riverane Mării Caspice, reuniţi la Teheran, s-a concentrat asupra distribuirii resurselor naturale din regiune. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi

Reuniunea liderilor celor cinci state riverane Mării Caspice, reuniţi la Teheran, s-a concentrat asupra distribuirii resurselor naturale din regiune.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său iranian, Mahmud Ahmadinejad, şi-au exprimat ieri opoziţia faţă de intervenţia din afară în problemele Mării Caspice, cu prilejul unui summit care i-a reunit pe reprezentanţii celor cinci ţări riverane. Tema reuniunii: modalităţile de a împărţi resursele energetice ale regiunii.

Liderul de la Kremlin a avertizat că proiectul referitor la o conductă de petrol care să tranziteze Marea Caspică poate fi implementat doar dacă toate ţările riverane îl vor sprijini. Putin nu a menţionat numele niciunei ţări, dar prin declaraţia sa a subliniat puternica opoziţie a Moscovei faţă de eforturile susţinute de Statele Unite ale Americii de a construi oleoducte pentru livrarea spre Occident a petrolului din Asia Centrală şi din Marea Caspică printr-o variantă care ocoleşte Rusia.

"Proiectele care ar putea provoca serioase probleme de mediu în regiune nu pot fi implementate fără discuţii prealabile ale tuturor celor cinci ţări riverane", a declarat şeful statului rus. Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a subliniat că "toate statele de la Marea Caspică au căzut de acord asupra principalei chestiuni, respectiv că toate aspectele legate de regiune trebuie să fie reglementate exclusiv de ţările riverane", a spus el. "Marea Caspică este o mare interioară, ea aparţine doar statelor caspice şi de aceea doar ele au dreptul să aibă acolo forţe şi nave militare", a declarat liderul de la Teheran.

Statutul Mării Caspice, neclar

Statutul legal al Mării Caspice, despre care se spune că este cea de-a treia zonă din lume în ce priveşte rezervele energetice, a rămas neclar de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, ducând la tensiuni şi la conflicte legate de dreptul asupra resurselor de petrol de pe fundul mării. Iranul insistă ca fiecare ţară riverană să primească o porţiune egală din platforma continentală şi resursele de petrol aferente. Rusia, Azerbaidjanul şi Kazahstanul doresc o diviziune bazată pe lungimea ţărmurilor fiecărei ţări, ceea ce ar dezavantaja Iranul. La summitul de ieri, Putin a propus ca ţările riverane să exploateze în comun o mare parte a bazinului Mării Caspice.

Susţinere reciprocă

Ţările riverane au convenit ieri să nu permită unui stat terţ să lanseze atacuri de pe teritoriul lor asupra niciuneia din ele, în replică la speculaţiile potrivit cărora Statele Unite ar putea recurge la forţă în disputa sa nucleară cu Iranul, relatează Reuters. Liderii celor cinci state au recunoscut, de asemenea, dreptul ţărilor semnatare ale Tratatului de Neproliferare de a dezvolta energie nucleară în scopuri paşnice. Preşedintele Putin a declarat că utilizarea forţei militare în regiunea Mării Caspice este inacceptabilă, subliniind că Moscova susţine dialogul drept mijloc de soluţionare a diferendelor.

Bătălia pentru hidrocarburile caspice

După ce în zona Mării Caspice s-au descoperit zăcăminte de petrol estimate la aproximativ 850 miliarde de tone şi 8.700 milioane de metri cubi de gaze naturale, cele cinci state riverane au devenit loc de pelerinaj pentru liderii marilor puteri, magnaţi ai petrolului şi ai finanţelor mondiale, un punct de întâlnire şi dispută între cei trei mari actori ai scenei politice internaţionale: SUA, Rusia şi UE. Iranul, Kazahstanul, Azerbaidjanul şi Turkmenistanul au încercat, fiecare pe cont propriu, să-şi vândă cât mai bine petrolul către diverşi parteneri internaţionali.

Numai că transportul hidrocarburilor către pieţele internaţionale le ridică cele mai mari probleme, mai toate trecând prin Rusia. UE ar prefera ca petrolul caspic să urmeze rutele sudice, prin Iran, sau pe cele nordice, prin Rusia, pentru a ajunge la terminalele din Marea Negră. Statele Unite nu au încredere în aceste trasee. Rămâne de văzut dacă, după reuniunea din capitala iraniană, "cele cinci" vor avea o politică convergentă în privinţa exploatării aurului negru sau vor continua separat.