România, exemplu de „așa nu” pentru premierul Ungariei. Péter Magyar acuză risipa, corupția și furtul

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a invocat România și Franța drept exemple ale efectelor pe care le poate avea lipsa controlului asupra cheltuielilor publice și a corupției. Declarația a fost făcută luni, în Parlamentul de la Budapesta, în timp ce liderul ungar prezenta proiectul bugetului pentru 2027 și planurile de reducere a deficitului, relatează Reuters.

Péter Magyar avertizează asupra riscurilor deficitului și corupției. Foto: AFP

„Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat Magyar.

Premierul ungar a folosit situația României pentru a susține necesitatea limitării cheltuielilor considerate excesive și a combaterii corupției. Discursul a avut loc în contextul prezentării obiectivelor fiscale ale guvernului de la Budapesta pentru anul viitor, potrivit TVR Info. 

Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României este estimat să se reducă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în cazul unei scăderi, nivelul estimat pentru 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene.

Comparația făcută de Magyar a venit în condițiile în care guvernul ungar își propune să reducă deficitul și să limiteze cheltuielile publice, păstrând, în același timp, finanțarea unor măsuri sociale.

Potrivit Reuters, Budapesta urmărește un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție.

Proiectul de buget prevede, totodată, cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Fondurile ar urma să susțină majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici.

Pentru finanțarea acestor măsuri și îmbunătățirea situației bugetare, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii. Guvernul mizează, de asemenea, pe economii obținute prin combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive.

Executivul ungar și-a propus să aducă deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, în perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro.