Nu trebuie să slăbești mult pentru a-ți ajuta inima. De ce contează pragul de 5% după 50 de ani

Persoanele supraponderale care au slăbit cu cel puțin 5% până la 50 de ani și au reușit să nu pună kilogramele la loc aveau, la 62 de ani, tensiunea și colesterolul la niveluri apropiate de cele ale persoanelor care avuseseră mereu o greutate sănătoasă.

Cum îţi poţi ajuta inima şi după 50 de ani. Foto: arhivă

Aceasta este una dintre concluziile cercetării realizate de o echipă de la University College London (UCL), pe baza datelor corelate de la 6.000 de persoane.

Cercetătorii au observat același lucru și în cazul analizelor care măsoară inflamația din organism. Împreună, aceste valori oferă indicii despre sănătatea inimii și despre felul în care organismul prelucrează grăsimile și zahărul. Constatările sugerează că și o scădere relativ mică în greutate în jurul vârstei de 50 de ani ar putea ajuta la reducerea inflamației și a riscului de boli de inimă sau de accident vascular cerebral.

Subiecţii studiului au fost britanici născuţi t în 1958. Echipa le-a analizat indicele de masă corporală (IMC) și a identificat cea mai mare valoare pe care o atinsese fiecare până la 42 de ani. Apoi, cercetătorii au urmărit cine slăbise sau se îngrășase cu cel puțin 5% până la 50 de ani și cine păstrase această schimbare până la 55 de ani.

Pentru a vedea cum se legau schimbările de greutate de starea de sănătate, cercetătorii au analizat și tensiunea arterială, colesterolul și indicatorii inflamației. Astfel au putut compara sănătatea participanților la 62 de ani, în funcție de felul în care le evoluase greutatea.

De ce poate conta și o scădere mică în greutate

Milioane de femei și bărbați se îngrașă pe măsură ce înaintează în vârstă. Kilogramele în plus solicită organismul și pot afecta atât sănătatea, cât și calitatea vieții. Problemele inimii și ale metabolismului cresc riscul de diabet de tip 2, boli de inimă, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Cu toate acestea, unii oameni consideră îngrășarea inevitabilă odată cu vârsta sau cred că ar trebui să slăbească foarte mult pentru ca sănătatea lor să aibă de câștigat.

Noua analiză se adaugă cercetărilor care arată că și schimbările mici ale greutății pot conta pentru sănătate. De aceea, experții recomandă ca primul obiectiv să fie unul modest, mai ușor de atins și de păstrat în timp, în locul unui plan ambițios de slăbit, notează The Guardian.

Schimbările merită făcute și în jurul vârstei de 50 de ani

Charis Bridger-Staatz, autoarea principală a studiului și cercetătoare principală în sănătatea populației la Centrul pentru Studii Longitudinale al UCL, spune că oamenii nu ar trebui să privească înrăutățirea sănătății ca pe ceva inevitabil odată cu trecerea anilor:

„Îmbătrânirea este adesea prezentată ca un proces în care deteriorarea sănătății este inevitabilă, însă noua noastră cercetare arată că nu trebuie să fie neapărat așa. O reducere modestă a greutății la persoanele aflate în jurul vârstei de 50 de ani poate face o diferență reală pentru sănătatea lor, îmbunătățind potențial calitatea vieții și reducând riscul de probleme cardiace.”

Cercetătoarea avertizează că problemele de sănătate legate de supraponderalitate și obezitate ar putea costa inutil mii de vieți în următorul deceniu. În opinia ei, prevenția trebuie să îi vizeze nu doar pe copii și tineri, ci și pe adulții care se apropie de 50 de ani:

„Deși strategiile de prevenire a obezității pun, pe bună dreptate, un accent puternic pe copii și tineri, aceste rezultate arată că eforturile de prevenție ar trebui să se extindă și asupra persoanelor aflate în jurul vârstei de 50 de ani. Deși această etapă a vieții este adesea percepută ca un moment în care schimbările importante în privința sănătății nu mai sunt posibile, cercetarea noastră arată că nu este niciodată prea târziu să începi să faci schimbări pentru a-ți îmbunătăți sănătatea.”

Ce nu poate demonstra cercetarea

Rezultatele nu demonstrează însă că slăbitul a dus direct la îmbunătățirea sănătății. Studiul este observațional: echipa a urmărit cum au evoluat greutatea și starea de sănătate a participanților, fără să poată dovedi că una a provocat schimbarea celeilalte. Autorii au semnalat și alte limite ale cercetării, dar consideră că rezultatele au implicații importante.

Laura Gimeno, coautoare a studiului, spune că aceste constatări susțin nevoia unui acces mai larg la ajutor pentru slăbit. Ea atrage atenția și asupra importanței evitării acumulării altor kilograme:

„Aceste rezultate arată că beneficiile scăderii în greutate se pot extinde dincolo de reducerea kilogramelor pe termen scurt. Descoperirile noastre susțin interesul actual pentru extinderea accesului la sprijin eficient pentru slăbit, inclusiv la medicamentele destinate pierderii în greutate. De asemenea, ele subliniază importanța prevenirii creșterii suplimentare în greutate la vârsta mijlocie, deoarece aceasta a fost asociată în mod constant cu cea mai rapidă deteriorare a sănătății cardiace și metabolice.”