Video Drumeții de toamnă spre satele din Munții Poiana Ruscă. Traseele de vis din Ținutul Pădurenilor
0Toamna, așezările din Munții Poiana Ruscă, din vestul României, devin destinații preferate pentru amatorii de drumeții care caută frumusețea naturii și locuri accesibile și pitorești de văzut în România. „Adevărul” prezintă câteva dintre cele spectaculoase trasee turistice.
Munții Poiana Ruscă se înfățișează, pe harta geografică a României, ca o punte între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, care se întind în vestul României, peste județele Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin.
Munții au o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, acoperită în cea mai mare parte cu păduri, iar cele mai înalte dintre culmile lor se înalță până la 1.400 de metri.
Deși relieful lor cuprinde dealuri și platouri montane de 800-900 de metri, clima neprielnică agriculturii a făcut ca, de-a lungul timpului, așezările omenești din Munții Poiana Ruscă să aibă populații mici, de maximum câteva sute de locuitori.
Satele arhaice și „aurul verde“, dispărute
Doar la începutul secolului XX satele înghesuite pe culmi ori înșirate în văile abrupte au fost ceva mai aglomerate – suprapopulate chiar, potrivit standardelor vremii, în care populația era raportată la suprafața de terenuri cultivabile alocată fiecărei gospodării.
Atunci, oamenii au migrat spre aceste locuri, odată cu dezvoltarea mineritului, munții fiind bogați în resurse naturale.
Pe lângă „aurul verde“ al pădurii, ce părea inepuizabil, zăcămintele de fier au atras numeroase familii în ținutul ocupat până atunci de pădureni, locuitorii celor mai vechi sate din Munții Poiana Ruscă.
Exploatările miniere au fost închise până în anii 2000, iar satele arhaice ale pădurenilor s-au depopulat treptat. Localnicii au coborât spre cele mai apropiate orașe de la poalele munților – Deva, Lugoj, Hunedoara și Caransebeș –, iar pădurile au cuprins treptat fostele pășuni și terenuri agricole.
În ultimii ani, mai multe drumuri, greu accesibile în trecut din cauza pantelor abrupte și a amenajării lor din pământ și piatră, au fost modernizate. Odată cu ele, satele de munte au ieșit din izolare, iar turiștii au început să le descopere (video - noul drum spre Poiana Răchițelii).
Toamna, aceste locuri din Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș pot deveni destinații ideale pentru amatorii de drumeții.
Povești până la lăsarea brumei
Câteva mii de oameni locuiesc în satele aflate pe culmi în Munții Poiana Ruscă. Așezările rămân animate până la sosirea iernii, când unele familii se mută în locuințele mai confortabile din orașe.
În urmă cu un secol, migrația sezonieră a localnicilor din munți era inversă. Pădurenii sau muntenii – cum sunt numiți localnicii – coborau la câmpie în timpul verii pentru a munci în orașe ori pe terenurile agricole, iar iarna rămâneau în satele lor, atunci izolate.
„Până când începe să dea bruma, turiștii îi găsesc pe cei mai mulți dintre localnici în sate, astfel că pot vizita gospodăriile acestora, pot sta la povești cu ei, pot găsi tot felul de roade: mere, nuci, fructe de pădure, dovleci, toate crescute în voia naturii. Este o vreme bună de vizitat satele pădurenilor“ , spune Maria, o localnică din satul Bătrâna din Hunedoara (video).
În jurul satelor pitorești de munte, cu gospodării vechi de peste un secol peste care s-a aşezat patina timpului, pădurile se întind pe mii de hectare, iar văzute de pe drumurile de plai înfățișează un colorit spectaculos de toamnă.
„Odată cu apropierea iernii, frunzele codrilor încep să pălească, ruginesc și cad, iar pajiștile capătă o culoare mai pământie. Apoi, vântul începe să bată mai mult, iar frigul se simte mai tare și zilele se micșorează. Așa că acum este momentul mai prielnic pentru excursii la noi“, crede un alt sătean din Bătrâna.
Satul turistic de la peste 1.000 de metri
Unul dintre cele mai populare trasee din Munții Poiana Ruscă începe de la Castelul Corvinilor și urcă în satul Poiana Răchițelii (video), aflat la peste 1.000 de metri, de unde coboară spre Valea Mureșului și Deva.
Circuitul are o lungime de circa 100 de kilometri și abia din această vară, după reabilitarea celor zece kilometri de drum (DJ 708 D) între Poiana Răchițelii-Feregi, poate fi parcurs integral cu mașina.
Șoferii care pornesc din Hunedoara pe Valea Zlaștiului pot urca în Munții Poiana Ruscă pe șoseaua de 40 de kilometri Hunedoara-Cerbăl-Poiana Răchițelii, modernizată în ultimii ani.
Pe traseu se găsesc satele arhaice ale pădurenilor – Arănieș, Ulm, Cerbăl, Socet și Poiana Răchițelii (video), ultimul dintre ele la peste 1.000 de metri altitudine. La Poiana Răchițelii sunt câteva pensiuni și locuri de popas, dar și poteci amenajate prin pădure, pentru amatorii de drumeții.
De la Poiana Răchițelii, călătorii pot coborî spre Valea Mureșului, pe drumul forestier spre Feregi, completat de șoseaua modernizată care traversează satele pădurenilor Feregi, Poienița Tomii, Muncelu Mic și coboară apoi spre Vețel și Deva.
Pe culmi, alte drumuri se desprind din DJ 708 D, pentru a ajunge în micile sate Merișoru de Munte, Muncelu Mare și Boia Bârzii, sate arhaice locuite de doar câteva familii.
Transluncani, calea către Vârful Padeș
În județul Timiș, cel mai spectaculos drum din Munții Poiana Ruscă a primit numele Transluncani și este o șosea montană de 5-6 kilometri, inaugurată în 2019, care ajunge în apropiere de cel mai înalt vârf al masivului, Vârful Padeș (1.382 de metri).
Drumul montan din comuna Tomești din Timiș – faimoasă în trecut pentru fabrica sa de sticlă – a fost construit pe traseul unei vechi poteci pe care localnicii din Luncanii de Jos urcau cu animalele pe pajiști.
„Cam 60 la sută din suprafaţa drumului este în stâncă. Nu a fost uşor, am avut multe obstacole, dar constructorii au reuşit să finalizeze proiectul. Dar de la început am fost sigur că o să fie un loc de referinţă pentru judeţul Timiş şi pentru zona de vest“, relata Costel Medelean, primarul comunei Tomești.
Drumul agricol Oboarele, cunoscut de turiști ca Transluncani, duce spre un platou montan aflat la circa 800 de metri altitudine, unde călătorii găsesc un loc de agrement și câteva case de vacanță. De aici pot fi admirate crestele Munților Poiana Ruscă, iar în depărtare se vede Vârful Padeș, cel mai înalt al masivului, aflat la limita județelor Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.
Apoi, drumul asfaltat coboară abrupt în Valea Lupului, unde se intersectează cu un drum județean de pământ și piatră, a cărui reabilitare ar deschide calea turiștilor din județul Timiș spre Ruşchița, satul din județul Caraș-Severin cu cea mai faimoasă carieră de marmură din România, aflat la 12 kilometri de Transluncani (video).
Din comuna Tomești, un alt drum urcă pe Valea Begăi spre Bătrâna, comuna cea mai mică din România, înconjurată de codrii seculari din Munții Poiana Ruscă. Puțin peste 50 de familii locuiesc în satele arhaice ale Bătrânei, aflate la peste 1.000 de metri altitudine și la peste 50 de kilometri de Deva și Hunedoara.
Drumul Marmurei
În Caraș-Severin, cel mai atractiv traseu din Munții Poiana Ruscă se numește Drumul Marmurei și începe din satul Voislova, traversat de DN 68 Hațeg-Caransebeș.
De aici, un drum județean de circa 20 de kilometri urcă pe Valea Ruşchiței, traversând localitățile Rusca Montană și Ruşchița (video), înainte de a se opri la poalele marii cariere de marmură din Ruşchița.
Marmura de Rușchița a fost exploatată de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar cariera care s-a adâncit în munte a ajuns să ocupe mai mult de 40 de hectare. De aici sunt tăiate blocuri uriaşe de marmură de diferite nuanţe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui şi roşiatic.
„Datorită frumuseții fascinante, marmura de Rușchița a fost integrată în proiecte faimoase din intreaga lume, câștigând astfel notorietate și apreciere la nivel mondial. Kowloon Station (Hong Kong), Ardmore Park (Singapore), Marunouchi Center, Soka și Roppongi Asahi TV (Japonia) sunt doar câteva proiecte realizate cu marmura din țara noastră“, informau reprezentanții carierei de marmură.
La poalele carierei de marmură, pe Valea Rușchiței, se înșiruie vechile sate miniere Rușchița și Rusca Montană, aflate într-un declin economic prelungit începând din anii ’90, când au fost închise minele de fier, zinc, plumb și uraniu din zonă.
Spre vechi furnale pe drumurile pădurenilor
Din comuna Lunca Cernii de Sus, aflată la 50 de kilometri de Hunedoara, o șosea modernă coboară pe Valea Cernei (video) traversând mai multe sate ale pădurenilor și ocolind apoi lacul Cinciș din Hunedoara.
Alte ramificații ale șoselei urcă spre Vadu Dobrii, un sat pitoresc aflat la 1.300 de metri altitudine, locuit de câteva familii, ori spre Ghelari, un vechi centru minier al Hunedoarei.
Din Ghelari, rute accesibile cu autoturismul duc spre satul Alun, faimos pentru drumul său de marmură construit în anii ’60. Un alt drum coboară spre Govâjdia, satul cunoscut pentru furnalul său vechi de peste două secole, care este monument istoric.
Din Govâjdia, o șosea modernizată recent însoțește valea Runcului, spre satul Runcu Mare, aflat la 15 kilometri, unde călătorii găsesc zeci de case arhaice din lemn, ridicate în primii ani ai secolului XX.
De la furnalul din Govâjdia (video), amatorii de drumeții pe jos pot parcurge traseul fostei căi ferate din Ținutul Pădurenilor, care traversează văile Govâjdiei și Zlaștiului, și ajunge la Castelul Corvinilor, aflat la circa zece kilometri.
Această cale ferată a fost construită în 1900 și a fost folosită până în anii 2000, când a fost dezafectată. Acum, traseul ei spectaculos, cu numeroase poduri și un tunel de 800 de metri, este folosit de amatorii de plimbări în natură, iar unii localnici speră că în viitor calea ferată a mocănițelor va putea fi refăcută și destinată turiștilor.
Borne rutiere
Magistralele rutiere care îi apropie pe turiști de Munții Poiana Ruscă sunt Autostrada A1 Deva-Lugoj care traversează Valea Mureșului și drumurile europene DN 68 A Deva-Lugoj, DN 6 Lugoj-Caransebeș, DN 68 Caransebeș-Hațeg și DN 66 Hațeg-Simeria.
Din ele se ramifică mai multe drumuri județene care traversează orașele Deva, Hunedoara, Lugoj, Caransebeș ori comunele apropiate lor, urcând apoi pe văile unor râuri de munte, prin zeci de kilometri de pădure, și apoi abrupt spre culmile Munților Poiana Ruscă.
Cele mai multe trasee montane încep din Centrul Vechi al Hunedoarei, chiar de la poalele Castelului Corvinilor.
În trecut, aici se întâlneau potecile de munte pe care locuitorii satelor din Ținutul Pădurenilor coborau la târgul din Hunedoara, pentru a-și vinde animalele, alimentele ori uneltele pe care le fabricau în atelierele de fierărie din vecinătatea minelor din munți.
Se încarcă comentariile...
