Istoria modei a fost scrisă de Lanvin

Lanvin este cea mai veche casă de modă din lume. A reuşit însăsă rămână şi una dintre cele mai relevante şi să devină un imperiu mondial.

Înainte să fie scoase de Coco Chanel din corset, femeile au fost învăţate treptat că există un stil personal, căruia îi poţi rămâne fidelă toată viaţa. Că nu este o crimă să încalci şabloanele vremii, care dictau la literă cum trebuie să arate o tânără, o mireasă, o soţie, o mamă sau o bunică.

Iar cea care le-a învăţat toate aceste lucruri nu era vreo aristocrată şcolită la Paris şi Londra - din contră, nu avea aproape nicio educaţie şi a fost obligată să lucreze chiar de la 13 ani. Jeanne Lanvin a înţeles însă că moda şi eleganţa nu au nimic de-a face cu statutul social, a strâns bani şi experienţă, iar moştenirea ei dăinuie şi astăzi.
 
Victor Hugo a ajutat familia Lanvin

De-a lungul a mai bine de un secol şi prin mâinile mai multor designeri, casa de modă Lanvin a reuşit să rămână fidelă viziunii fondatoarei sale, Madame Jeanne Lanvin, care punea întotdeauna preţ pe croi mai presus de orice altceva.

Fondatoarea Lanvin, lucrând la una dintre creaţiile sale

Aşa cum arată chiar logoul poetic al casei - o femeie ţinându-şi copilul de mână - Lanvin a fost mereu o afacere de familie. Jeanne Lanvin s-a născut în 1867 într-o familie modestă, având 10 fraţi. Tătăl ei lucra într-o tipografie, la fel şi bunicul - care lucrase cu Victor Hugo pentru a-i scoate romanele, ajutân­du-l chiar să fugă din Franţa în timpul loviturii de stat din 1851.

Atunci când a revenit în Franţa, Hugo a sprijinit financiar familia Lanvin mai mulţi ani, însă a încetat să mai facă acest lucru, dezamăgit de Constantin, tatăl lui Jeanne. Aşa că educaţia celor 11 copii ai lui Constantin a fost compromisă.

Jeanne a fost nevoită să se angajeze încă de la 13 ani, făcând şi livrând pălării, iniţial pentru magazinul Madame Bonni, apoi pentru pentru creatoarea Suzanne Talbot. Petrecea mai mult timp frecând podelele, însă a reuşit să înveţe şi arta de a face pălării. Şi, tot atunci, a învăţat să economisească.

Şi-a deschis primul atelier la 18 ani

Îşi punea deoparte aproape tot salariul şi banii pe care îi primea de la angajator pentru a merge cu autobuzul să livreze pălăriile - în schimb, alerga prin tot Parisul. La 18 ani, avea deja suficientă experienţă şi suficienţi bani pentru a-şi înfiinţa propriul atelier. Apoi, Jeanne şi-a deschis propriul boutique de pălării, la Paris, în 1889.

Inspirată de fiica sa

S-a extins şi în design vestimentar atunci când a început să facă haine pentru fiica sa, Marie-Blanche. Femei în toată firea erau încântate de rochiile micuţei şi i-au cerut mamei sale să adapteze modelele şi pentru ele. Fără niciun sprijin financiar, însă cu o viziune sigură şi multă muncă, Lanvin a devenit una dintre cele mai căutate case de modă din acea perioadă.

Tot ea este considerată primul designer care a creat haine pentru copii. S-a numărat, de asemenea, printre pionierii ideii că o femeie îşi poate crea un stil personal căruia să-i fie fidelă pe tot parcursul vieţii şi să nu mai urmeze orbeşte tiparele.

Regina Maria, printre cliente

Modelele sale erau simple, însă se îmbinau graţios cu broderii, detalii aplicate, funde şi panglici. De-a lungul anilor '20 şi '30, casa de modă Lanvin a prezentat rochiile „robes de style", făcute din tafta, mătase, catifea, şifon, dantelă şi alte materiale bogate, cu fuste plisate şi liniile decolteului lăsate.

În acea vreme, atelierul parizian a fost vizitat de clienţi care mai de care mai de soi, printre care actriţele Marlene Dietrich şi Mary Pickford, scriitoarea Louise de Vilmorin, de Regina Maria a României şi de regina Italiei.

1889 este anul în care Jeanne Lanvin şi-a deschis primul magazin de pălării, transformat apoi în casă de modă.

Rochie Lanvin

Moştenitorii

Atunci când Jeanne a murit, în 1946, fiica sa, Marie-Blanche, a preluat atât partea creativă, cât şi partea de business a casei de modă. A rămas director de creaţie doar până în 1950. Apoi, în următoarele trei decenii, mai mulţi designeri s-au perindat la conducerea Lanvin. Printre aceştia s-au numărat şi Maryll Lanvin (soţia strănepotului de frate al fondatoarei) şi Claude Montana.

În 1909, Lanvin a devenit membră a Syndicat de la Couture, care i-a validat statutul de couturier.  Marie-Blanche a condus compania ajutată de un văr, expert în industria modei. Pentru că  Blanche nu avea copii, atunci când a murit, în 1958, conducerea companiei a fost preluată de acest văr, Yves Lanvin.  Toate aceste schimbări rapide şi-au pus amprenta asupra casei şi, la sfârșitul anilor '90, compania se afla deja în declin de mai bine de zece ani.

Model şi în afaceri

Anii '30 sunt consideraţi apogeul casei Lanvin, care avea atunci peste 1.000 de angajaţi. Estetica liniilor Lanvin a fost puternic influenţată de artele vizuale. Jeanne avea o amplă colecţie de tablouri în apartamentul ei din strada Barbet-de-Jouy, numărul 16. Prefera lucrările lui Edgar Degas, Auguste Renoir, Eugène Boudin şi Édouard Vuillard.

Creatoarei de modă i se atribuie ştergerea barierelor dintre moda feminină a acelor vremuri şi hainele pentru copii, aducând un aer tineresc şi jucăuş creaţiilor clasice.

 În mare măsură datorită interioarelor şic ale casei creatoarei de modă, numele Lanvin a devenit aproape la fel de cunoscut şi pentru produsele de decor impecabile. Câteva dintre camerele din acest apartament au fost recreate chiar la Muzeul de Arte Decorative din
Paris.

Cu mai bine de jumătate de secol înainte ca modelul extinderii să devină sine qua non în modă, Lanvin şi-a consolidat brandul implicân­du-se în parfumuri, lenjerie intimă, echipament sportiv, accesorii, blănuri şi colecţii bărbăteşti.

Prea multe schimbări

O altă „semnătură" a celebrei creatoare este felul în care folosea culoarea. Într-o călătorie la Florenţa, Jeanne a văzut o frescă a Fratelui Angelico, iar „albastrul quattrocento" a devenit o prezenţă aproape permanentă în colecţiile sale. Nuanţa a rămas cunoscută şi astăzi ca „albastru Lanvin".

În 1923, Lanvin începuse deja extinderea: compania deţinea o fabrică de vopsit în Nanterre, pe lângă atelierul şi magazinele din Paris.
În anii '20, Jeanne a deschis, la Paris, magazine speciale pentru articole de decor interior, haine bărbăteşti, blănuri şi lenjerie intimă.

Însă cel mai important pas al creatoarei de modă către extindere a fost înfiinţarea diviziei Lanvin Parfums SA în 1924, urmată de prezentarea parfumului-emblemă al casei de modă, Arpège, lansat în 1927.

Revoluţia lui Alber Elbaz

Banca Midland a cumpărat, în 1989, o participaţie în cadrul companiei. Directorii băncii l-au adus pe Leon Bressler pentru a revitaliza imaginea „ofilită" a casei de modă. În 1990, banca s-a retras din acţionariat, vânzând casa Lanvin grupului Orcofi, controlat de familia Vuitton. De la Orcofi, L'Oréal a cumpărat 50% din Lanvin în 1994, pentru a ajunge în 1995 să deţină casa de modă în întregime. Sub umbrela L'Oréal, o mulţime de directori executivi s-au perindat la conducerea Lanvin.

În august 2001, Lanvin a fost cumpărată de grupul Harmonie, controlat de magnatul media taiwanez Shaw-Lan Wang. Aceasta l-a adus pe Alber Elbaz ca director de creaţie al Lanvin în octombrie 2001, un designer care lucrase înainte la Yves Saint Laurent, Guy Laroche şi Geoffrey Beene.

Cu un ochi îndreptat mereu către moştenirea lăsată de Jeanne, Elbaz a avut grijă să folosească materiale bogate, dantele, broderii, tul şi mătase, întotdeauna punând croiul mai presus de orice altceva.

Septembrie 2011, Paris. Prezentare de modă Lanvin

Revenirea

Astfel, până în 2004, casa redevenise una dintre cele mai căutate, având „adepte" precum Kate Moss, Sofia Coppola, Chloe Sevigny, Gwyneth Paltrow, Nicole Kidman şi Sarah Jessica Parker. Iniţial, Elbaz a condus compania într-o manieră obişnuită, după modelul fondatoarei.

„Este ca un regizor bun, care îşi dă seama că filmul său nu ar trebui dus la Hollywood", spune Alexandre de Betak, care este implicat în organizarea prezentărilor de modă Lanvin.

„Îi este mai bine ca independent", adaugă acesta. Însă, odată ce comerţul s-a globalizat, la fel a făcut şi casa Lanvin. Compania are acum magazine în mai multe oraşe din SUA, precum şi în alte ţări. În 2010, Elbaz a încheiat un parteneriat cu retailerul H&M pentru o colecţie-capsulă. A câştigat premiul International Designer of the Year acordat de Council of Fashion Designers of America pentru această colaborare.

Modă fără mister

Schimbarea şi-a pus însă amprenta asupra a tot ceea ce înseamnă lumea modei. „Nu mai suntem mărci înregistrate sau dictatori. Puteai face asta atunci când moda încă mai avea ceva mister. Acum, îmi pot vedea propria prezentare de modă patru ore mai târziu după ce aceasta a avut loc şi pot face zoom pe fiecare detaliu. Acum a mai rămas doar realitatea. Şi cu asta trebuie să lucrăm", spune Alber
Elbaz.

Beirut, Roma, Taipei

Lanvin are acum magazine la Amman, Ankara, Bal Harbour, Beirut, Beverly Hills, Bologna, Casablanca, Doha, Dubai, Ekaterinburg, Geneva, Hong Kong, Jakarta, Jeddah, Kaohsiung, Kuala Lumpur, Las Vegas, Manama, Marbella, Milano, Moscova, Monte Carlo, New York, Paris, Roma, Samara, Saint Tropez, Shanghai, Singapore, Taipei, Tokyo, Toronto şi Varşovia.