Vulcanul adormit de lângă Timișoara. Nu e pe niciun pliant turistic, nu e promovat și nici vizitat FOTO
0Dealul Șumigului, care se află la o altitudine de 205 de metri, oferă o panoramă spectaculoasă. Nimeni nu s-a gândit să facă turism pe dealul din Banatul de câmpie. Până acum.
La 55 de kilometri de Timișoara și patru kilometri de orașul Gătaia, pe drumul care duce spre Șemlacul Mare, în Banatul de câmpie, se află un vulcan cufundat într-un somn adânc de câteva milenii. Nu e pe niciun pliant turistic, nu e un loc oficial pentru vizitat, nu e promovat nicăieri, nici de autorități județene, nici de cele locale.
Am putea spune că nici nu există. De parcă vulcanul adormit nu trebuie să fie deranjat. Doar că locul de care vorbim, cunoscut cu numele de Dealul Șumigului, are ceva ce atrage. Ceva ce ar putea să-l facă o veritabilă atracție turistică.
Dincolo de faptul că vulcanii au fost întotdeauna învăluiți în mister, dealul – care se ridică la 205 metri altitudine, e și spectaculos. Nu mai vorbim de panorama din vârf: în zare se văd cula Vârșețului din Serbia (în linie dreaptă sunt vreo 20 de kilometri până acolo), Semenic ori Muntele Mic. Se vede Gătaia, satele din jur, chiar și Mănăstirea Săraca.
Și totuși, nimeni nu vizitează Dealul Șumigului.
„Acest deal s-a format în cuaternar, cu două milioane de ani în urmă, când pur și simplu a avut loc o erupție: noi suntem în vârful unui vulcan stins. În Banat au fost doi vulcani. Acesta și cel de la Chizătău. În subteran vom găsi roci bazaltice. E o zonă seismică, Banloc-Herculane. Una din cele mai active din România. Știți de cutremurele care au avut loc la Banloc, la Gătaia. Noi avem aici o prelungire a acelui culoar tectonic. Zona Șumigului e o zonă agricolă puternică datorită solului bogat în tot felul de minerale”, a declarat geograful Ilie Rădoi, de la Asociația Ariergarda, care intenționează să promoveze acest loc.
Specialiștii spun cei doi vulcani din Banat nu au fost activi niciodată în ultimele milenii. „Vrem să aducem în atenție acest loc, să facem cunoscut Dealul Șumigului”, a adăugat Rădoi.
Viță de vie pe Dealul Șumigului
Dealul se află chiar la jumătatea distanței dintre Gătaia și Șemlacul Mare. Apare ca o gâlmă de pământ ridicat. E cultivat în funcție de sezon; recent a fost rapiță. E un singur drum agricol pe care se poate urca în vârf. Intrarea se face chiar pe lângă una din cele mai mari cazemate construite în anii 50, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, când Stalin și Tito erau pe picior de război.
În vârf se află o bornă de beton, pe care stă scris anul 1898.
Dealul aparține unei agricultor italian
„A fost o vreme când dealul era împădurit, apoi a fost pe el viță de vie, pe vremea CAP-ului. Era vie renumită la Gătaia. Era celebru vinul din soiul Furmint. Dar în anii 80 au început să reducă din suprafață, pentru că trebuia să se facă agricultură cu cereale. După Revoluția s-au dat pământurile la oameni, iar după aceea ajuns în posesia unui italian, care se ocupă de agricultură. Se poate spune că e un deal privat. Dar se vede frumos din vârf. Nu vin turiști, nu e vizitat de nimeni. Probabil că nici nu știu de el, nu e cunoscut. Nu a venit nimeni pe la noi să întrebe, să ceară informații. Deși se poate urca. E un drum de exploatare, e drum agricol. Nu trebuie să se ceară autorizație, nu trebuie anunțat proprietarul”, a declarat Helmuth Chițu, viceprimarul orașului Gătaia.
„Nu știm să facem turism”
Dealul Șumigului ar putea fi inclus într-un circuit turistic, care să cuprindă și cazematele anti-Tito (pentru care, de asemenea, nu există trasee turistice), mănăstirile Săraca de la Șemlacu Mare și Sfântu Gheorghe din comuna Birda.
De altfel, dealul e împânzit de astfel de cazemate. Una din aceste construcții ar putea fi transformată oricând într-un popas turistic.
Marius Nițov, directorul Casei de Cultură din Gătaia pune punctul pe i: nu știm să facem turism!
„În secolele 19-20 era cultivat cu vie. Era frumos să fi fost și acum, vă puteți imagina cum arăta acolo o cramă. Noi avem o tradiție, să stricăm tot. Acum e arat. La mănăstirea Săraca vin destul de mulți turiști. Recent am fost un grup din Germania. Am trecut pe lângă deal. Prea multe nu ai ce spune despre Dealul Șumigului. Nu are un istoric aparte. Panorama e faină, se vede toată zona. Dar nu ai un han, un popas, să-i duci numa așa să vadă dealul, nu mi se pare prea deosebit. Ar trebui vorbit cu cu italianul care-l administrează, să facă un popas. Cei care merg la Mănăstirea Săraca s-ar putea opri, să servească ceva acolo. Dar nu avem chestia cu turismul, trebuie să o învățăm. Am fost în Croația, în Muntenegru, ei fac din orice turism. Tu cu primărie poate nici nu poate face nimic pe un teren privat, nu că ar fi făcut dacă era a lor. Acolo e nevoie de o investiție, ca omul să aibă unde să stea, ceva, un popas turistic”, a spus Marius Nițov.
În căutarea unei cetăți medievale
Există și o legendă care spune că pe Dealul Șumigului a fost în evul mediu o cetate. Nu există urme, dar nici nu s-au făcut săpături arheologice. Cert este că în 1150, documentele maghiare vorbesc despre existența unei cetăți. Este posibil ca cetatea Somlyo, despe care vorbesc sursele, ar fi fost la Șemlacul Mare.
Apoi, în veacul al XIII-lea, pentru apărarea Banatului de năvălirile tătare, regele Bela al IV-lea al Ungariei a ridicat mai multe cetăţi, printre care şi cetatea Somlyo, care avea importanţă strategică deosebită. Să fi fost pe Dealul Șumig, care domină teritoriul din jur până la Vârșeț? Deocamdată sunt doar presupuneri.
Turiștii care vin în Timișoara – Capitala Culturală a Europei vor avea ocazia să ajungă pe Dealul Șumigului cu ajutorul ghidului de turism Alexandra Irimia, care s-a convins singură de frumusețea zonei din jurul localității Gătaia.
“Am avut ocazia să urc și eu pe Dealul Șumigului, pot spune că e o adevărată experiență. Nu mă așteptam, nici nu am știut că avem în apropiere un deal de natură vulcanică, care în plus a avut și importanță strategică de-a lungul istoriei. Dar cred că peisajul, și dacă o iei pentru meditații, e fantastic. Pur și simplu să te uiți de jur împrejur. Dacă vine cineva și vrea să urce dealul, chiar la baza lui are una dintre multe cazemate care se află în zonă. Zona are mult potențial de care pot profita turiștii. Sunt și două mănăstiri foarte vechi, zona promite și e bună pentru relaxare”, a spus Alexandra Irimia.
Se încarcă comentariile...
