Ciobanii înving aristocrația lumii. „Bulgărele de foc” românesc bate ouăle Benedict la micul dejun mondial
0Mămăliga, consumată în special la prânz sau cină în multe regiuni ale României, reușește să impresioneze din nou scena culinară internațională. De fapt, este vorba despre un preparat în care mămăliga este ingredientul principal — bulzul. Surprinzător, acesta a fost clasat recent de platforma globală TasteAtlas pe locul 27 în topul celor mai bune mic dejunuri din lume în 2025, deși românii nu îl asociază deloc cu masa de dimineață.
Nu este singurul preparat românesc prezent în Top 50 TasteAtlas la nivel mondial; un altul, aproape necunoscut chiar și pentru majoritatea românilor, este plăcinta aromână sau macedoneană.
Bulzul însă are șanse mari să intre în Cartea Recordurilor, datorită festivalului organizat anual într-una dintre cele mai autentice regiuni ale țării — Mărginimea Sibiului. Anul trecut, în cadrul acestui eveniment, a fost stabilit un nou record.
Pe primul loc în acest clasament mondial se află un mic dejun turcesc care deja a intrat în Cartea Recordurilor. Kahvaltı este considerat cel mai bogat și complex preparat destinat consumului de dimineață din întreaga lume.
Vom pătrunde în povestea acestor gusturi autentice, care, deși născute în inima munților românești, au ajuns să cucerească mesele lumii.
Ce este TasteAtlas și de ce contează acest clasament
TasteAtlas este un ghid gastronomic online recunoscut la nivel internațional, considerat de mulți drept „atlasul gusturilor lumii”. De mulți ani, echipa platformei explorează mii de rețete tradiționale, ingrediente locale și restaurante autentice, clasificându-le pe baza notelor oferite de utilizatori și experți culinari.
An de an, TasteAtlas publică topuri care promovează gastronomia din toate colțurile lumii, aducând în prim-plan rețete clasice, tradiții uitate și preparate-surpriză.
România nu a trecut neobservată nici în ediția din acest an a clasamentului Top 50 Best Breakfasts in the World.
România, pe harta gastronomiei mondiale – cu simplitate, nu cu extravaganțe, cu două preparate
Pe lângă bulz, clasat spectaculos pe locul 27, România mai apare în top cu un preparat aproape necunoscut majorității populației – plăcinta aromână, situată pe locul 43. Aceasta, cunoscută și ca plăcintă macedoneană, este însă destul de populară în zona Dobrogei.
Ambele preparate au primit nota 4,4 din 5 (deși maximul atins a fost de 4,8), reușind să surclaseze unele dintre cele mai cunoscute preparate și opțiuni de mic dejun din lume, precum:
- Churros (Spania)
- Menemen (Turcia)
- Börek (Turcia)
- Ouăle Benedict (SUA)
Da, ai citit bine: bulzul, considerat de mulți un preparat consistent de prânz sau o cină rustică, domină în clasament în fața unora dintre cele mai „instagramabile” și promovate mâncăruri din lume.
Clasarea bulzului și a plăcintei aromâne în Top 50 mondial TasteAtlas demonstrează că gustul autentic și tradițiile bine păstrate pot cântări mai mult decât plating-ul sofisticat sau notorietatea de pe rețelele sociale.
Este un semnal clar că România deține o comoară culinară încă insuficient valorificată. Unele dintre cele mai valoroase preparate sunt, paradoxal, cele mai simple – poate prea modeste pentru a fi apreciate pe deplin acasă, dar suficient de memorabile pentru a impresiona restul lumii.
Următorul pas? Poate e momentul să ne întrebăm: dacă lumea își începe ziua cu bulz, de ce nu și noi?
De la stână la top mondial: bulzul, în elita mondială a mic-dejunurilor
Pentru români, bulzul este o mâncare simplă, dar sățioasă: mămăligă, brânză de burduf și, uneori, slănină sau cârnați, pregătită la cuptor ori pe jar. Nimeni nu se trezește cu poftă de bulz la prima oră, însă iată că întreaga lume îl așază cu onoare în farfuria de mic dejun.
Cunoscut și sub denumiri regionale sau folclorice, precum Urs de Mămăligă ori Bulz Ciobănesc — expresii cu tentă pitorească — acest preparat profund românesc s-a născut în inima munților și a fost dus mai departe de păstori, din generație în generație. Rețeta pornește de la o bază modestă: mămăligă fiartă, modelată în bile și umplută cu un amestec cremos de brânză de burduf și unt. Apoi, aceste bile aurii sunt rumenite pe grătar, în tigaie sau la cuptor, până capătă o crustă crocantă și ușor afumată. Dar bucățile de șuncă ori slănină transformă preparatul într-un adevărat regal rustic. Prin coacere, brânza se topește în interior, oferind un contrast delicios între miezul moale și exteriorul crocant.
Originea sa este legată de viața simplă a ciobanilor, care îl pregăteau în aer liber, la foc deschis – o mâncare simplă, dar plină de savoare, adaptată traiului dur din munți. În varianta ideală, bulzul se servește cu smântână grasă și unt topit, iar uneori este desăvârșit cu un ou prăjit deasupra, pentru un plus de gust și energie, așa cum menționează și cei de la TasteAtlas în descrierea preparatului.
Ce este cu adevărat surprinzător? Specialiștii recomandă bulzul ca un mic dejun copios, gustare rapidă sau chiar garnitură pentru feluri principale. Iar dacă în lume mulți încep ziua cu el, noi îl redescoperim poate doar în vacanțele montane.
Festivalul din Mărginimea Sibiului: Tradiție și gust care cuceresc lumea
Spre finalul fiecărei veri, în inima Mărginimii Sibiului, la Rășinari – una dintre cele mai autentice și pitorești zone rurale, inclusă în 2022 în Topul „Cel mai frumos sat din lume” de către Organizația Mondială a Turismului – are loc un eveniment culinar aparte: Festivalul Brânzei și al Țuicii.
În centrul sărbătorii se află, desigur, vedeta gusturilor ciobănești – un bulz uriaș, cunoscut și sub numele de „cocoloșul cu brânză”, o explozie de arome pregătită la foc deschis, cu mămăligă aburindă și brânză de burduf din belșug, în satul de top din România.
Ediția din 2024 – a 21-a la număr – a reunit mii de gurmanzi, ansambluri folclorice și localnici cu inima largă, atrași de spectacolul gastronomic, și a marcat un nou record: un bulz de peste 60 de metri lungime (62 m), preparat din 70 de kilograme de mălai și 30 de kilograme de brânză. Pentru pofticioșii dornici de savoare autentică, un alt bulz de peste 70 de kilograme a fost gătit special.
Festivalul se desfășoară an de an în ultimul weekend din august, pe Valea Ștezii – un loc unde tradițiile nu doar că se păstrează, ci se trăiesc, chiar dacă satul de munte a devenit între timp destinație turistică mondială. Ciobanii aprind focurile, pun ceaunele la încins și reînvie vechile rețete cu mămăligă rumenită, brânză gustoasă și smântână groasă. Atmosfera este completată de târguri cu produse locale, dansuri populare, degustări de țuică, sloi de oaie, pastramă și, bineînțeles, de momentul culminant – tăierea și împărțirea bulzului gigant, în ritm de muzică tradițională și aplauze sub cerul liber.
De ce contează acest festival pe scena internațională? Odată cu includerea bulzului în topul TasteAtlas, festivalul din Mărginimea Sibiului devine mai mult decât o tradiție locală: o declarație a identității culinare românești. Este o confirmare că mâncarea ciobanilor români este astăzi apreciată în lume ca o delicatesă. Astfel, Rășinariul nu celebrează doar un fel de mâncare, ci păstrează vie o poveste despre gust, tradiție și apartenență.
Plăcinta aromână – delicatesa uitată a Balcanilor, redescoperită la micul dejun
Puțini români o cunosc, și totuși face valuri la nivel mondial. Plăcinta aromână, cunoscută în România și ca plăcintă macedoneană, este un preparat tradițional cu rădăcini adânci în cultura aromână din Balcani, redescoperit astăzi ca un mic dejun savuros și hrănitor.
Rețeta sa autentică, menționează cei de la TasteAtlas, pornește de la o foaie de aluat fraged, unsă cu untură, peste care se așază un amestec bogat de ouă, brânză, smântână și legume – de obicei praz opărit sau spanac. După ce umplutura este distribuită uniform, se adaugă un alt strat de aluat deasupra, iar totul merge la cuptor până capătă o culoare aurie și o crustă ușor crocantă.
Rezultatul? O plăcintă cu gust intens, rustic și onest, care se servește caldă, de cele mai multe ori alături de un pahar de iaurt rece – contrastul perfect care îmbină savoarea, prospețimea și tradiția.
Deși în România mai poate fi găsită doar în unele zone cu populație aromână, plăcinta aceasta a convins juriul internațional TasteAtlas, care a clasat-o pe locul 43 în topul mondial al celor mai bune mic dejunuri.
O surpriză culinară care merită redescoperită și în propria țară, nu doar în clasamentele internaționale.
Turcia – pe primul loc cu un mic dejun de Cartea Recordurilor
Pe locul 1 în topul TasteAtlas se află Kahvaltı, opulentul mic dejun turcesc, sărbătorit oficial pe 1 iunie, de Ziua Mondială a Micului Dejun.
Considerat unul dintre cele mai extravagante și savuroase mic-dejunuri din lume, kahvaltı este o adevărată celebrare a gusturilor, aducând în farfurie tradiții ancestrale și ingrediente rafinate. Cu aproximativ 30 de preparate servite simultan, acest mic dejun opulent reunește o diversitate impresionantă de arome: brânzeturi cu ierburi autohtone, caimac din lapte de vacă sau bivoliță, halva din făină, unt cremos, miere, dulceață de trandafiri, dar și preparate calde precum menemen cu ouă proaspete, ouă cu cârnăciori, alături de gemuri artizanale, legume proaspete, măsline, tahini, melasă, pâine aburindă, ceaiuri aromate și lapte.
Fără a face loc preparatelor standard din Occident – cum ar fi cartofii prăjiți sau baconul – kahvaltı își păstrează autenticitatea, oferind o experiență matinală unică, în care fiecare gust spune o poveste.
Această bogăție gastronomică a fost recunoscută oficial, iar orașul Van, din estul Turciei, a devenit Capitala Mondială a micului dejun inclus în Cartea Recordurilor. Kahvaltı este promovat activ pentru a deveni parte și din patrimoniul UNESCO.
Preparatul – una dintre savorile Orientului de pe Drumul Mătăsii – a primit din partea juraților TasteAtlas o notă aproape perfectă: 4,8 din 5.
Și România aspiră la recunoaștere
Și pentru bulzul românesc se fac demersuri de recunoaștere internațională, inclusiv pentru înscrierea în Cartea Recordurilor.
De altfel, gastronomia românească nu este la prima apariție în topurile mondiale. Potrivit unui clasament publicat la finalul anului trecut, aveam din nou România, în Top 100. Bucătăria românească ocupa un onorant loc 24 la nivel internațional, datorită unor preparate apreciate precum ciorba rădăuțeană, fasolea bătută, salata de ardei copți și cârnații de Pleșcoi.
Se încarcă comentariile...
