Rășinari, de la sat de munte la destinație turistică mondială: „Atât de autentic, pur și real” FOTO VIDEO
0Rășinari este prima localitate rurală din România care a reușit performanța de a deveni destinație turistică la nivel internațional, în urma unei competiții a Organizației Mondiale a Turismului, „Best Tourism Villages“.
Pe pagina de Facebook Rășinari Travel, localitatea din Mărginimea Sibiului se prezintă ca fiind un loc plin de magie și de mister de la poalele Munților Cindrel. Dincolo însă de aceste lucruri, așezarea rămâne în primul rând un ținut încărcat de istorie și de tradiție, fiind una dintre cele mai vechi localități din Mărginime, atestată documentar în 1204. Despre denumire se spune că și-a luat-o de la rășina pe care localnicii obișnuiau să o colecteze de pe copaci, pentru a o vinde producătorilor de vopsele.
Titlul de „Cea mai bună destinație turistică“ la nivel internațional a venit în urma unei competiții între 136 de concurenți din 57 de țări participante. Iar unele dintre candidate au fost stațiuni și așezări din țări cu o infrastructură și cu o cultură turistică cu tradiție, precum Spania, Portugalia, Italia, Elveția, Austria, Turcia, Maroc, Mexic, Ecuador şi China.
Cheia succesului: bani investiți cu chibzuință
La dezvoltarea comunității și transformarea ei în destinație de top în turism internațional a contribuit din plin viziunea celui care conduce destinul administrativ al așezării, primarul Bogdan Bucur (VIDEO), aflat la al patrulea mandat. Prim-gospodarul din Rășinari Sibiu a explicat pentru „Weekend Adevărul“ cum poți să performezi, să faci excelență și la sat, atrăgând finanțare europeană pentru a dezvolta turismul, direct ori indirect: „Fondurile europene au fost cele care au dus la dezvoltarea comunității, în mod special în ultimul deceniu. Banii europeni ne-au ajutat să realizăm toate marile proiecte, de la rețeaua de apă și canalizare, inclusiv canalizare menajeră în aproape toată localitatea și o nouă rețea de apă, la achiziționarea unei mașini pentru intervenții în caz de incendii și alte dezastre, precum și a unui utilaj pentru deszăpezit pe care vara îl folosim la măturarea străzilor. Tot cu bani de la UE am refăcut și drumurile forestiere, zona noastră fiind una bogată în păduri, avem peste 10.000 de hectare împădurite. Ne-am ocupat la Căminul Cultural de sonorizare, de costumația pentru ansamblul de dansuri... Sunt bani investiți în infrastructura turistică, dar și în promovarea tradițiilor și obiceiurilor noastre, a gastronomiei și a producătorilor locali“.
Atuurile: natura, tradițiile, arhitectura, istoria și oamenii
Cu o populație de aproximativ 5.600 de locuitori, dar în continuă creștere, grație amplasării sale în apropierea Sibiului, Rășinari face parte din marea comunitate a Mărginimii Sibiului formată din 18 localități care numără 40.000 de suflete „unite prin tradiții, arhitectură și istorie“, o regiune etnografică unică a României, amplasată în sudul Transilvaniei, la poalele Munților Cindrel și Lotru.
Ca multe alte localități din mediul rural sau urban, Rășinari a înțeles că în vremurile actuale poate paria cu succes pe cartea turismului, folosindu-se de banii europeni pentru a-și pune în valoare atuurile. Printre acestea se află natura extrem de darnică – la fel cum este cu mai toate așezările aflate de o parte și de alta a Carpaților și care a dus la dezvoltarea eco-turismului –, dar mai ales moștenirea culturală și istorică – patrimoniul arhitectural, bogăția de datini, talentul și priceperea localnicilor în anumite activități, meșteșuguri, gastronomie. Așa se face că în Rășinari sunt în prezent mai bine de 25 de pensiuni agro-turistice, iar multe altele s-au construit sau sunt în construcție pe drumul care leagă localitatea de stațiunea montană Păltiniș.
Tot pentru dezvoltarea turismului din Sibiu au început să se organizeze o serie de evenimente culturale, artistice, sportive etc. și să se dezvolte cele cu tradiție.
„Agenda noastră culturală, extrem de bogată, o finanțăm din bugetul primăriei și ne putem mândri cu evenimente pe tot parcursul anului“, recunoaște primarul Bogdan Bucur. Localitatea găzduiește an de an o competiție de alergare montană cu cros, semi-maraton, maraton și ultra-maraton.
Rășinari - colț de rai se mândrește și cu bogatul său patrimoniu pastoral. În acest sens, păstrătorii de tradiții și obiceiuri au conceput o piesă de teatru interpretată chiar de săteni, prin care sunt promovate obiceiurile traiului pastoral din satele montane ale Transilvaniei care arată cum se derula pe vremuri unul dintre cele mai importante evenimente din viața oamenilor. „Nunta păstorului“ reunește oameni de diferite vârste, renaște credințe, superstiții, cântece și povești tradiționale și readuce în atenție vechiul port popular. Piesa se mai joacă astăzi doar la cerere atât la Rășinari, cât și la Muzeul Astra din Sibiu.
Cu tradițiile tot înainte, pe Drumul Brânzei
Localitatea face parte, spre exemplu, și din renumitul Drum al Brânzei, fiind cunoscută pentru tradiția sa ancestrală în producerea brânzei telemea, a laptelui gros, a brânzei de burduf de munte, a brânzei frământate și a urdei.
Este faimoasă și pentru un desert delicios, Vărzarul (Verzar), care în ciuda numelui este de fapt o prăjitură dulce realizată cu urdă și mărar, un preparat care reprezintă vedeta comunei de secole. Spre exemplu, în monografia localității din 1915 se menționa că această plăcintă era nelipsită de pe masa oricărui creștin de Rusalii. Ba chiar a dus și la nașterea unei sărbători – Ziua Vărzarului, care se ține cu sfințenie în fiecare iunie din an.
Brânzeturile locale, produse emblematice, sunt sărbătorite de Ziua Vărzarului, în cadrul Festivalului Brânzei și Țuicii, dar și pe Drumul Brânzei care începe în acest județ de pe Valea Oltului, de la Boița, și se sfârșește pe Transalpina, cuprinzând pe traseu 15 așezări, printre care Sadu, Râu Sadului, Păltiniș, Săliște, Tilișca și Jina. Sunt evenimente gastronomice care au dus renumele Rășinariului peste hotare, dovadă prezența în cadrul acestora a turiștilor străini, an de an.
De altfel, toate aceste evenimente sunt menite să-i promoveze atât pe producătorii din Mărginimea Sibiului, cât și mâncărurile tradiționale, dintre care am mai aminti tocănița de oaie și bulzul tradițional. „Preparăm cu această ocazie un bulz care se întinde pe 50 de metri, pe care-l pregătim pentru cei prezenți, plăcinta cu urdă Vărzar și altele“, ne-a mai împărtășit primarul din Rășinari.
Fabrică de căruțe pentru export și Armata Română
Și cum Rășinariul face parte dintr-o celebră regiune etnografică, toate produsele sale se regăsesc și pe pagina de Facebook Din Mărginime, unde pot fi comandate proaspete, direct de la producătorii din zonă. Povestea gastronomiei locale a pornit de la ocupația de bază de veacuri a localnicilor, păstoritul, dar s-a dezvoltat și în alte direcții, astfel că așezarea a ajuns să fie recunoscută și pentru produse gen zacuscă, dulcețuri și preparate apicole. În secolele trecute, ciobanii din Rășinari ajungeau cu turmele în transhumanță până în Munții Caucaz sau în Serbia. Pe culmile muntoase dimprejurul așezării sunt și astăzi răspândite stâne, fânețe și pășuni, care de asemenea sunt la mare căutare printre turiști.
La fel de mult sunt apreciate și produsele artizanale ale localnicilor, pentru că rășinărenii au rămas iscusiți meșteșugari în prelucrarea lemnului, cojocărie, prelucrarea lânii și a textilelor. Iar odată cu desființarea breslelor, la finele secolului al XIX-lea, când s-au dezvoltat manufacturile, Rășinari a devenit mândria Sibiului grație meșterilor rotari și fierari prin „fabrica de căruțe“ care funcționa aici chiar și cu un secol înainte. În perioada interbelică, pe lângă multiplele exporturi în Grecia, atelierele din Rășinari au ajuns furnizor al Armatei Române, pentru care au și realizat cea mai mare comandă: 400 de căruțe standard. Aici se fabricau inclusiv șarete, sănii, dar și alte produse de tâmplărie și tot aici s-au fabricat primele căruțe cu șine de fier care au circulat pe Valea Oltului. Astăzi, cei interesați de istoria căruțelor din Rășinari mai pot vizita vechiul atelier de fierărit și rotărit de pe strada Fierului, care a păstrat încă intrarea de la stradă, curtea cu mese și lemnele folosite pe vremea comunismului, când atelierele au fost cedate cooperativelor.
Acasă, în Eden
„Cine ajunge în zonă poate să aleagă dintr-o grămadă de oferte turistice, va avea întotdeauna ceva de făcut, de la plimbări pe ulițele strâmte, pentru a descoperi vechile case tradiționale, a cunoaște oamenii și obiceiurile locului, la vizitarea muzeului localității, ori a caselor în care au copilărit Octavian Goga și Emil Cioran, bisericile vechi sau noi, casele de meșteșugari și locurile încărcate de legende. Spre exemplu, sâmbăta dimineața, veți găsi toată comunitatea la Târgul săptămânal din spatele Bisericii Sf. Paraschiva“, ne-a îmbiat primul gospodar al așezării.
Bogdan Bucur ne-a mai dezvăluit și faptul că turiștii au reînceput să descopere zona în pandemie: „Nu am o statistică a numărului de turiști din țară sau din afară care ne trec pragul an de an, dar în principiu, în ultimii ani au început să vină tot mai mulți turiști. În pandemie au venit mai mulți ca niciodată și acum continuă să vină. Am luat și de la Sibiu tramvaiul, la cererea localnicilor, străinii fiind în mod special pasionați de tururi cu acest mijloc de transport în comun, pe traseele care duc spre Păltiniș, Muzeul Tehnicii Populare sau spre Dumbrava Sibiului, la Grădina Zoo și la Muzeul Astra“.
Conștienți că ar mai fi multe de spus despre Rășinari, se cuvine să mai amintim și faptul că în 2015 a câștigat, pentru Mărginimea Sibiului, titlul de „Destinație Eden în turism și gastronomie locală“ la nivel european, după ce în 2012 a fost decretat unul dintre „Cele mai frumoase sate din România“, fiind menționat în Ghidul oficial al Asociației ce poartă aceeași denumire. De asemenea, în luna februarie a acestui an, așezarea a mai primit o recunoaștere, de această dată în plan național, din partea Asociației Comunelor din România: titlul de „Comuna Comunelor“.
În satul lui Goga și Cioran, tehnologia readuce legendele la viață
Fiind amplasat la poalele munților, Rășinari oferă și nenumărate trasee pentru drumeții, marcate prin Programul „Anii drumeției“ al Consiliului Județean Sibiu: spre Apa Cumpănită și Râu Sadului, spre Șaua Apa Cumpănită, Cisnădioara, dar și Vârful Fraga, ori cu bicicleta.
Este prima localitate sibiană inclusă într-un traseu cicloturistic inițiat de Asociația „Tură în natură“, apărută în urmă cu un deceniu. Este vorba despre primul traseu denumit simbolic „Emil Cioran“, în memoria marelui filosof și scriitor român născut aici, la fel ca Octavian Goga ori naturalistul Bucur Ilarie Mitrea, explorator al Americii de Nord și Indoneziei și medic în armata colonială olandeză. La Rășinari este înmormântat și fostul mitropolit al Transilvaniei, Andrei Șaguna, unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române ai secolului al XIX-lea.
Pentru a descoperi Rășinari, turiștii au la îndemână și posibilitatea de a accesa itinerarul de pe aplicația Questo: „Deschide porțile spre legende rășinărene“, un ghid turistic digital ce poate fi descărcat gratuit pe telefon, cu ajutorul căruia sunt descoperite trasee turistice, prin intermediul unei vânători de comori. Printr-un joc interactiv, sunt reînviate cu ajutorul tehnologiei poveștile și basmele locale, sunt dezvăluite gastronomia satului și localnicii. Pentru realizarea acestei aplicații a fost dezvoltat un parteneriat, în premieră, între autoritatea locală, ONG-uri și tinerii din comunitate.
Se încarcă comentariile...
