Pita de Pecica, de pe vremea dacilor, produs tradiţional cu patalama de la UE

Pita de Pecica, de pe vremea dacilor,  produs tradiţional cu patalama de la UE

Pita de Pecica, de pe vremea dacilor, produs tradiţional cu patalama de la UE

Cea mai bună pâine românească pe vatră se face cu făină din zonă şi  fără conservanţi. Calităţile sale o recomandă pentru statutul de aliment protejat de Bruxelles. Faima pitei rumenite în cuptoare de cărămidă s-a dus peste hotare. Ungurii şi nemţii vin la Pecica, atraşi de gustul deosebit al pâinii ce-şi păstrează zece zile prospeţimea.

„Oamenii din Pecica s-au pomenit din moşi-strămoşi cu pâinea împăturită sau cu pâinea rotundă pe masă, frământată după o reţetă numai de ei ştiută şi rumenită în cuptoare de cărămidă”, spune Marinela Petran, şefa Serviciului pentru Agricultură din cadrul Primăriei Oraşului Pecica, judeţul Arad.

Acum, pita de Pecica, făcută din grâul ce se recoltează doar din holdele din apropierea localităţii, candidează la titlul de produs tradiţional românesc, protejat în Uniunea Europeană (UE).

Doar patru brutării în tot judeţul

Ca să obţină protecţie de la Bruxelles, producătorii trebuie să se asocieze şi să întocmească o documentaţie în baza regulamentelor europene. În momentul de faţă, doar patru brutării din oraşul arădean fac acest produs.

Una dintre ele, SC Palmar Vali, al cărei patron este Valeriu Ţigu, a participat la ediţia din acest an a târgului de agricultură IndAgra, ce avut loc de curând în Capitală. Pâinea ce poate rămâne proaspătă timp de zece zile a putut fi gustată şi cumpărată la Pavilionul Produselor Tradiţionale.
 
Cuptor vechi din perioada interbelică

„Am cumpărat brutăria în 1997 de la Ioja Alexandru. El a pus în funcţiune primul cuptor din cărămidă prin anul 1925, între cele două războaie mondiale. Cocea aceeaşi pâine ca şi noi. Odată ce am cumpărat afacerea, am primit de la Ioja şi reţeta, veche de pe vremea dacilor”, susţine Valeriu Ţigu. Secretul pitei, pe lângă cantităţile de apă, drojdie, sare şi făină bine drămuite, este şi cel al cuptoarelor din cărămidă făcută de ţigani, arse la foc de lemne, de ştiuleţi de porumb ori de resturi vegetale.

„Pâinea noastră este coaptă direct pe vatră, şi nu în cuptoare electrice. Durează câteva ore până ce se încinge cărămida şi, după ce se stinge focul, pita este aşezată direct pe vatra fierbinte şi lăsată să se rumenească”, mai spune Valeriu Ţigu.

Până se încinge cuptorul durează vreo cinci ore, timp în care pâinea este frământată. Un kilogram de pită împăturită costă 2,5 lei, iar făbricuţa lui Valeriu, unde lucrează vreo zece brutari, scoate la vânzare într-o săptămână aproximativ 600 de kilograme de pită, care, la primele ore ale dimineţii, îi ameţeşte cu mirosul ei pe locuitorii din apropiere.

Coaptă pe cărămidă încinsă cu lemne

„Vin oameni din satele din apropiere, sau chiar din străinătate, numai ca să cumpere pâine de la noi, iar cei care au rude în Ungaria sau în Germania nu pleacă niciodată în vizită fără pită împăturită. Şi pentru că suntem la şosea, cei care trec cu maşinile pe aici se opresc şi cumpără pâine caldă de la noi”, mai spune Ţigu.

Cu doi ani în urmă, patronul de la SC Palmar Vali a avut însă probleme cu cei de la Direcţia Sanitar-Veterinară a judeţului Arad.

Pentru că, uneori, mai ardea vatra cuptorului şi cu motorină, autorităţile sanitare au vrut să-i închidă afacerea. Nu numai motorina a fost obiectul reclamaţiilor, ci chiar şi lemnele sau resturile vegetale cu care erau arse cuptoarele.

Acuzat că pâinea are impurităţi

Ţigu a fost acuzat că pâinea capătă miros de fum sau este afectată de resturile de combustibil solid, de aşchii sau de cenuşă.

A trecut şi printr-un proces pe care l-a câştigat. A demonstrat că vatra rămâne curată, iar pâinea, neatinsă de impurităţi. Iar pita de Pecica aspiră acum la statutul de produs tradiţional protejat în UE tocmai datorită faptului că este rumenită pe vatră din cărămidă încinsă, şi nu în cuptoare electrice.

„Am investit peste 60 de milioane de lei în această afacere şi era s-o pierd, tocmai pentru că făceam pâinea aşa cum o pomeniseră cei din Pecica, coaptă pe cărămidă. Acum tocmai acest lucru ne va ajuta să candidăm la titlul de produs tradiţional”, încheie brutarul din Pecica.

Magiunul natural de Topoloveni

Magiunul natural de prune Topoloveni, fabricat după o reţetă tradiţională, atestată din anul 1914, va deveni anul viitor primul produs tradiţional românesc atestat în Uniunea Europeană.

Magiunul de prune este prezent la târguri agricole, iar aroma şi gustul său sunt foarte apreciate  Foto: Marian Vilău

„Produsul va avea indicaţie geografică protejată, ceea ce presupune că niciun alt producător nu va avea voie să fabrice sub această denumire”, spune Diana Sonia Stanciulov, juristul firmei producătoare de magiun, SC Sonimpex. În 2001, Bibiana Stanciulov, mama Dianei, a cumpărat fabrica din Topoloveni, iar după un an a scos prima producţie de magiun. 

Fiert la aburi, fără zahăr

Trei ani mai târziu, Ministerul Agriculturii i-a acordat dreptul de a-şi denumi magiunul, făcut din patru soiuri de prune şi fără conservanţi, produs tradiţional. Fără zahăr şi fiert la aburi, acesta păstrează neatinse vitaminele şi mineralele din prune, pentru că utilajele speciale permit mărunţirea pieliţei ce conţine cele mai multe substanţe hrănitoare.

Ceauşescu mânca numai pită de Pecica

Renumita pită de Pecica ajungea zilnic, până în 1989, pe masa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, care a fost impresionat de gustul său, şi o considera cea mai bună din România. Pâinea era transportată zilnic în Capitală cu un avion ce decola dimineaţa, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul din Arad.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările