Mituri despre alăptare

Mituri despre
alăptare

Mituri despre alăptare  / FOTO Arhivă

Alăptarea este unul dintre subiectele favorite ale mămicilor. Tocmai de aceea dezbaterile aprinse din parcuri sau de pe forumuri au dus la apariţia a numeroase mituri despre alăptare. Lămurim în continuare ce este fals şi ce este adevărat despre alăptare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ceea ce se poate afirma cu certitudine este că laptele matern este alimentul ideal pentru sugar până la 6 luni, conţinând toţi nutrienţii necesari pentru o creştere armonioasă şi o dezvoltare optimă a copilului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi începerea diversificării după această vârstă, continuând, în paralel, şi alăptarea cât mai mult timp posibil.

Mituri despre alăptare: calitatea laptelui matern

„Laptele meu nu este bun“ sau „a devenit apos, nu mai este hrănitor“, spun multe mame motivând întreruperea alăptării. „Este o mare greşeală. Nu există lapte matern care să nu fie bun“, susţine dr. Cornelia Preda, medic primar neonatolog. „Laptele matern este perfect adaptat nevoilor nutriţionale ale copilului, iar compoziţia lui diferă de la un moment la altul al suptului, de la o masă la alta. Astfel, dacă la începutul suptului, laptele este mai apos pentru a satisface setea copilului, spre finalul mesei, el devine mai consistent pentru a potoli foamea“, adaugă medicul. Orice mamă care alăptează îi oferă bebeluşului un aliment de o calitate nutriţională inegalabilă. „Statisticile arată că aproximativ 95-98% dintre mame îşi pot alăpta cu succes copilul, însă trebuie susţinute atât de familie, cât şi de personalul medical calificat. Laptele matern este cel mai de preţ dar pe care îl pot oferi copilului lor. Alimentaţia naturală asigură un sistem imunitar sănătos şi îl protejează faţă de infecţii sau alergii“, remarcă dr. Cornelia Preda.

Mituri despre alăptare: aspectul sânilor

Ideea că alăptarea cauzează lăsarea sânilor este o barieră nejustificată în calea alimentaţiei naturale. Ceea ce poate modifica, într-adevăr, aspectului sânilor este variaţia greutăţii corporale după naştere. Scăderea bruscă în greutate, asociată cu lipsa alăptării, se soldează cu lăsarea sânilor. În schimb, dacă după perioada de alăptare, are loc un proces lent de înţărcare, sânii îşi vor păstra volumul şi aspectul ferm.

Mituri despre alăptare: programul de masă

În primele luni de viaţă, copilul nu trebuie să aibă un program de masă. Medicii recomandă alăptarea la cerere. „Copilul trebuie pus la sân de fiecare dată când vrea acest lucru. Suptul la cerere este important pentru menţinerea lactaţiei şi efectul contraceptiv. Mama va acorda atenţie prinderii corecte a mamelonului de către bebeluş, pentru a evita rănirea mameloanelor. E bine ca mama să fie relaxată când alăptează ca să favorizeze producerea şi eliberarea laptelui. E indicat ca bebeluşul să golească un san înainte de a fi pus la celălalt. De regulă, copilul trebuie alăptat 15 minute la primul sân şi câteva înghiţituri sau alte 15 minute la celălalt sân. Dar trebuie ştiu că, în primele 5 minute de supt, bebeluşul îşi ia aproximativ 90% din ce are nevoie“, explică dr. Cornelia Preda. Un copil hrănit exclusiv la sân nu are nevoie de alte lichide (ceai, apă, suc de fructe), pentru că laptele mamei îi asigură tot.

Mituri despre alăptare: liniştirea bebeluşului

Sânul mamei nu este numai o sursă de hrană, ci şi una de consolare. De aceea, un copil care plânge imediat după supt nu înseamnă că nu s-a săturat, ci că are mai multă nevoie de afecţiunea mamei. Un bebeluş plângăcios nu are nevoie de suplimentarea hranei pe motiv că nu se satură din moment ce creşte în greutate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: