Mâncare sănătoasă, doar pentru românii cu bani

Deşi din ce în ce mai mulţi români sunt preocupaţi de hrana sănătoasă, majoritatea nu îşi permite să consume alimente bio din cauza preţului piperat şi din cauza locurilor destul de puţine unde se găsesc aceste produse.

În supermarketurile din Capitală, dacă sunt prezente, produsele de tip bio se găsesc într-un raion special amenajat pentru "ciudăţenii alimentare", de obicei, lângă mâncarea pentru animale. Segmentul eco reprezintă doar 1% din piaţa de consum din România, fapt cauzat de costul ridicat al alimentelor.

Citeşte şi:
„Hrana noastră cea de toate zilele" ne fură ani din viaţă

Patru milioane dintre români sunt, oficial, obezi

Oamenii obezi în tinereţe trăiesc cu opt ani mai puţin

Kilogramele în exces îi lasă indiferenţi pe români

Magazinele din care pot fi procurate produsele bio sunt şi ele destul de puţine ca număr, iar preţurile sunt cu 40% mai mari decât cele ale produselor obişnuite. Magazinele organice au pe rafturi, în mare parte, alimente bio aduse din Germania, din Franţa, dar şi de la fermele autohtone.

Făina sau mălaiul bio, ciocolata, condimentele, iaurturile sau laptele, chiar şi legumele care, de obicei, sunt aduse de la fermele de lângă Bucureşti se numără printre cele mai căutate produse din acest tip de magazine.

Astfel, din 2007 şi până în prezent, au apărut raioane bio în majoritatea lanţurilor de supermarketuri, iar magazinele naturiste tip "plafar" au inaugurat o secţiune specială pentru alimentele organice. Există şi unele locuri special amenajate unde se vând doar produse de acest gen, fără pesticide şi conservaţi, controlate pas cu pas pe lanţul de producţie, ambalare şi distribuţie.

Specialistii străini cred că, odată cu creşterea nivelului de trai pentru anumite categorii, a crescut şi interesul pentru o viaţă mai sănătoasă.

În tabelul de mai jos puteţi observa diferenţa de preţ dintre produsele bio şi celelalte alimente:

De ce au preţuri aşa mari?

Din cauza numărului foarte mic al producătorilor autohtoni, cele mai multe produse sunt importate crescând preţul de distribuţie al alimentelor.

De asemenea, un factor important în stabilirea preţului este determinat de cantitatea produsă. Întrucât plantele nu sunt stropite cu pesticide cantitatea produselor este redusă, recoltele sunt afectate de dăunători. Totodată, fără îngrăşăminte chimice legumele şi fructele bio au un timp de dezvoltare mai îndelungat decât cele crescute artificial.

Cum ştim că fructele şi legumele sunt bio

Un producător bio, pentru a fi autorizat, trebuie să demonstreze că terenul pe care urmează să-şi cultive legumele sau fructele a fost, timp de doi sau trei ani, netratat cu îngrăşăminte chimice.

Legumele şi fructele crescute organic conţin mai multe minerale, precum fier şi magneziu. Conţin, de asemenea, mai mulţi antioxidanţi, precum fenoli şi acid salicilic. Iar carnea bio are mai multe grăsimi polinesaturate decât cea convenţională şi, desigur, nu conţine hormoni de creştere şi antibiotice.

De ce bio este mai bun?

Teoria cea mai frecvent întâlnită este că produsele organice conţin mai multe minerale şi antioxidanţi datorită modului în care aceste plante trebuie să se adapteze situaţiei. Întrucât plantele organice trebuie să lucreze puţin ca să se apere natural împotriva bolilor şi stresurilor cauzate de mediu, acestea produc mai mulţi antioxidanţi şi absorb mai multe minerale din sol.

Părerea specialistului

„Calitatea alimentelor are două faţete: una dintre acestea este extrem de atrăgătoare, dar deseori mincinoasă şi pune accentul pe calităţi senzoriale: gust, miros, culoare, aromă, savoare şi nivel de saţietate. Cealaltă faţă se referă la calitatea nutriţională, la valoarea biologică a alimentelor, care nu poate fi evaluată direct prin simţurile noastre", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare şi autorul cărţii „ Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?".

„Trebuie să înţelegem că nu există alimente miraculoase, ci numai modele de alimentaţie bune şi greşite, că fiecare aliment, luat separat, este mai puţin important decât dieta, ansamblul tuturor alimentelor pe care le consumăm.", afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.